Economia României a urcat cu 0,3% în prima jumătate a anului (date provizorii 2)
Produsul Intern Brut a crescut în primele șase luni cu 0,3% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2024, iar în trimestrul II 2025 a fost mai mare cu 1,2% în termeni reali, față de trimestrul I, potrivit datelor provizorii (2) date vineri publicității de Institutul Național de Statistică (INS).
Raportat la același trimestru din anul 2024, PIB în trimestrul II 2025 a consemnat o creștere cu 0,3% pe seria brută și cu 2,3% pe seria ajustată sezonier.
'Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat față de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 222 din 5 septembrie 2025, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2018 - 2024 și a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025', precizează INS.
Pe seria ajustată sezonier, PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 926,920 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,5% față de semestrul I 2024.
PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 821,829 miliarde lei prețuri curente, pe serie brută, în creștere - în termeni reali - cu 0,3% față de semestrul I 2024.
Pentru trimestrul II al anului în curs, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat a fost de 467,684 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,2% față de trimestrul I 2025 și cu 2,3% față de trimestrul II 2024.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446,487 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3% față de trimestrul II 2024.
În ceea ce privește contribuția categoriilor de resurse și de utilizări la modificarea PIB, comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB nu s-a modificat, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul de la 0,1% la 0,0% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut față de estimarea anterioară cu +0,1 puncte procentuale (de la 102,5% la 102,6%); industria nu a contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două variante, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 99,8% la 99,9%); construcțiile de la +0,1% la +0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 102,8% la 102,9%); comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hoteluri și restaurante au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,6%).
Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat față de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 101,2% la 101,1%), iar intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%), volumul de activitate modificându-se față de estimarea anterioară cu +0,1 puncte procentuale (de la 99,1% la 99,2%).
Tranzacțiile imobiliare au crescut de la -0,1% la 0,0% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat față de estimarea anterioară cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,3% la 99,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport au avut aceeași contribuție la creșterea PIB (-0,3%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (96,9%); administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat față de estimarea anterioară (99,8%).
De asemenea, activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două variante, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,7%).
Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu -0,3 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,2% la 102,9%, potrivit datelor statistice,
Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la +0,9% la +0,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,3 puncte procentuale de la 101,2% la 100,9%; cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, de la -0,1% la +0,2%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,6 puncte procentuale de la 98,6% la 102,2%; consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la -0,2% la -0,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,5 puncte procentuale de la 98,8% la 95,3%; formarea brută de capital fix a avut aceeași contribuție la creșterea PIB (-0,1%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale de la 99,7% la 99,8%.
'Produsul Intern Brut s-a revizuit pentru perioada 2018-2022 in vederea implementării cerințelor Eurostat: îmbunătățirea estimărilor privind serviciile de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM); îmbunătățirea estimărilor privind bacșișurile; revizuirea conturilor sectorului instituțional 'Administrații publice'', adaugă reprezentanții INS. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul