Lipsa banilor, teama de risc și lacunele educaționale îi țin pe români departe de piața investițiilor și îi fac vulnerabili în fața fraudelor financiare, arată două sondaje exclusive, realizate la solicitarea XTB România.

'Pentru majoritatea oamenilor, salariul lunar înseamnă supraviețuire de la o lună la alta și rareori poate reprezenta o șansă de economisire sau de investiții. Lipsa banilor, teama de risc și lacunele educaționale îi țin pe români departe de piața investițiilor și îi fac vulnerabili în fața fraudelor financiare', subliniază TXB într-un comunicat.

Conform concluziilor desprinse din sondajul realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB, aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) consideră că 'a munci pentru bani' înseamnă supraviețuirea de la o lună la alta, în vreme ce o treime dintre aceștia (33%) o echivalează cu stabilitatea financiară. Doar 19% dintre oameni văd în această frază posibilitatea de a economisi și 4% posibilitatea de a investi.

În ce privește raportarea pe sexe, se observă că în special femeile spun că munca este asociată cu 'supraviețuirea de la o lună la alta' și cu 'stabilitatea', în timp ce bărbații consideră că munca îi ajută să economisească sau să investească.

'Aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci și un semnal de alarmă, pentru că arată câtă nevoie au românii de stabilitate financiară și de încredere în propriile decizii legate de bani. Este semnalul că trebuie începută o discuție serioasă despre cum putem transforma banii dintr-o resursă de supraviețuire într-un instrument pentru siguranță. Banii nu trebuie doar câștigați și cheltuiți, ci și puși la treabă pentru a construi viitorul', spune Irina Cristescu, general manager XTB România, citată în comunicat.

Totodată, sondajul semnalează că oamenii nu sunt nici mulțumiți de salariul pe care îl primesc, raportat la efortul depus zilnic la serviciu. Doar 4 români din 10 consideră că salariul le reflectă cu adevărat munca (41%), în timp ce aproape jumătate dintre aceștia cred că venitul primit le acoperă doar parțial efortul. De asemenea, 12% dintre respondenți consideră că activitatea este plătită sub nivelul efortului, menționează sursa citată.

'Această situație se reflectă și în modul în care sunt gestionați banii rămași la finalul lunii. Peste un sfert dintre români (33%) nu reușesc să pună nimic deoparte după ce își achită facturile și cheltuielile lunare, iar doar 1 din 10 transformă economiile în investiții. 39% dintre respondenți, în special tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au spus că investesc fondurile necheltuite', precizează autorii studiului.

Rezultatele cercetării mai arată că percepțiile greșite și lipsa informațiilor au un rol important, deoarece doar 4 din 10 români cred că investițiile sunt posibile doar cu sume mari, de peste 5.000 de lei. Totodată, 6% dintre respondenți consideră că nu ar trebui să investească deloc.

Întrebați cum ar folosi suma de 5.000 lei dacă ar primi acești bani, aproape jumătate dintre respondenți (48%) au spus că ar alege să îi țină aproape, în cont sau acasă. Doar 19%, adică aproape 2 din 10, ar face pasul către investiții, iar 12% i-ar cheltui pe bunuri diverse sau pe vacanțe. În același timp, 3% dintre oameni și-ar achita din datorii cu 5.000 lei.

În ce privește preferința pentru investiții sau pentru economii, oamenii au declarat că preferă opțiunile pe care ei le percep ca fiind sigure sau tangibile. Concret, imobiliarele (40%) și depozitele bancare (39%) domină topul. Lista continuă cu aurul (32%), cu investițiile la bursă (18%) și cu investițiile în criptomonede (8%).

În același timp, lipsa banilor (60% din respondenți), teama de risc (25%) și lipsa informațiilor (10%) reprezintă principalele bariere care împiedică oamenii să investească. 4% dintre respondenți spun că nu au timp.

Pe de altă parte, absența educației financiare, dar și a unei strategii pe termen lung, îi transformă pe oameni în victime naive ale fraudelor financiare, arată sondajul realizat de iSense la solicitarea XTB România.

Șapte din zece români (67%) au fost abordați cel puțin o dată de persoane care le-au promis câștiguri rapide, iar aproape 3 din 10 au pierdut bani în urma unor fraude financiare.

În acest context, băncile și statul sunt considerate de respondenți ca fiind cele mai sigure instituții pentru protejarea banilor, în timp ce doar 2 din 10 români privesc platformele de investiții ca fiind de încredere.

În plus, aproape 60% dintre respondenții sondajului spun că au auzit despre platforme de investiții, însă recunosc că nu înțeleg cum funcționează acestea. Doar 33% (în special bărbații) au precizat că știu ce presupun investițiile și înțeleg mecanismul, se arată în document.

'Fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informația și încrederea. Faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani în urma unor astfel de practici arată dimensiunea reală a problemei. Este esențial să înțelegem că promisiunile de câștig rapid vin întotdeauna cu riscuri ascunse. Încrederea se câștigă greu, iar oamenii au nevoie să știe că banii lor sunt în siguranță doar atunci când aleg parteneri transparenți și responsabili', adaugă Irina Cristescu.

XTB le permite oamenilor din întreaga lume să își pună banii să lucreze mai inteligent și mai sigur. Aplicația XTB ajută peste 1,7 milioane de investitori să își atingă obiectivele financiare. Cu XTB, clienții pot investi în acțiuni și ETF-uri cu deținere, pot crea Planuri de Investiții personalizate și pot tranzacționa CFD-uri pe indici, valute, mărfuri și criptomonede. În plus, aceștia pot câștiga beneficiu de tip dobândă pentru fondurile neinvestite și pot gestiona plățile online și în magazine, precum și retragerile de la ATM în 19 valute, utilizând serviciul eWallet XTB.

Aplicația XTB este o destinație de top pentru investiții, analiză de piață și educație. Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie bazată pe tehnologie reglementată de mai multe autorități din întreaga lume. Din 2016, acțiunile XTB au fost listate la Bursa din Varșovia. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)