Reprezentanții Asociației Spirits România, invitați la Ministerul Economiei pentru a discuta despre reașezarea sistemului de accizare
Reprezentanții Asociației Spirits România au fost invitați la Ministerul Economiei pentru a discuta despre reașezarea sistemului de accizare, a anunțat, joi, Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
'Următorul pas este o întâlnire la minister, am lansat deja invitația, în care să identificăm punctele unde putem începe dialogul. Dacă vorbim de sistemul de accizare și reașezarea sistemului de accizare, nu este o decizie simplă, dar trebuie să o pornim de undeva. Eu sunt implicat, personal, spun acum, și responsabil de politicile industriale. Industria băuturilor alcoolice și în speță băuturile spirtoase țin cumva de responsabilitățile mele din minister și cred că putem să pornim această discuție de reașezare și reechilibrare, din minister. Evident, decizia nu este până la urmă la noi, dar decizia este undeva la Guvern și noi suntem parte din acel Guvern', a spus Viorel Băltărețu, prezent la evenimentul de lansare a studiului de piață realizat de compania Roland Berger pe tema impactului economic al industriei băuturilor spirtoase din România, la solicitarea Spirits România.
Potrivit cercetării, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuție semnificativă la economie, însă 30-40% din consum rămâne netaxat din cauza producției ilicite și a pieței negre.
Spirits România solicită introducerea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conținutul de etanol, care să trateze în mod egal toate băuturile alcoolice. Un astfel de cadru ar reduce distorsiunile din piață, ar asigura venituri stabile și previzibile pentru Guvern și ar încuraja un consum responsabil și moderat în toate categoriile de alcool.
Conform unui comunicat al asociației, băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României - susțin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Studiul de piață realizat de Roland Berger în 2024 arată că sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) și indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.
Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții și 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe și alte materii prime.
Sectorul băuturilor spirtoase contribuie cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuții sociale, impozit pe profit). Cu accize și TVA incluse, veniturile totale la bugetul de stat se apropie de jumătate de miliard de euro.
Consumul s-a menținut relativ stabil, cu mici variații: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul și-a crescut ușor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniți din bere, 2,8 litri din vin și 1,9 litri din băuturi spirtoase.
Totuși, deși spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectați. În schimb, vinul - care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur - aduce mai puțin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.
Potrivit studiului, aceste date arată clar că, din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la șase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.
˜ 'Spirits România pledează pentru o impozitare echitabilă, bazată pe conținutul de etanol, care să se aplice în mod egal tuturor categoriilor de băuturi alcoolice. Un sistem fiscal predictibil și armonizat ar încuraja consumul moderat, prin corelarea prețurilor cu conținutul de etanol, indiferent de tipul băuturii. De asemenea, ar reduce distorsiunile pieței și le-ar permite producătorilor de alcool să planifice, să inoveze și să concureze corect, oferind guvernului venituri mai stabile și previzibile. Creșterea continuă a accizelor pentru spirtoase nu este soluția, iar mesajul nostru este clar: dacă autoritățile vor continua să majoreze acciza, cea mai importantă sursă de venit se va epuiza. «Arta impozitării constă în a jumuli gâsca astfel încât să obții ce mai mare cantitate de pene, cu cel mai mic zgomot», spunea Jean-Baptiste Colbert, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, în secolul al XVII-lea. Ei bine, gâsca băuturilor spirtoase a fost jumulită destul!', a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.
Conform Asociației, o soluție pentru a crește veniturile este aducerea în zona fiscalizată a unei părți mai mari din consumul neînregistrat de băuturi spirtoase, vândute pe piața neagră. Însă varianta cu cele mai bune rezultate ar fi reducerea diferenței dintre acciza pentru spirtoase și categoriile subimpozitate. Un prim pas în această direcție a fost făcut odată cu introducerea unei accize de 2 euro/hl pentru vin, începând din august 2025. Rata actuală de 0,02 euro/litru (sau 2 euro/hl) ar putea genera suplimentar între 2 și 4 milioane de euro din accize. Există însă un potențial mai mare de venituri din vin.
Potrivit cercetărilor Roland Berger, 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri - estimate la 45-65 de milioane de euro anual - dar subminează și sănătatea publică și creează concurență neloială pentru întreprinderile legitime. Prin creșterea gradului de conformare fiscală, autoritățile pot colecta o parte semnificativă din această piață netaxată.
Chiar și o creștere marginală de doar 10% a eficienței colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 și 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambițioasă, de 25-30%, ar putea aduce între 10 și 20 de milioane de euro anual.
În contextul unor regimuri mai riguroase de control și conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 și 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte