Reprezentanții Asociației Spirits România au fost invitați la Ministerul Economiei pentru a discuta despre reașezarea sistemului de accizare, a anunțat, joi, Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

'Următorul pas este o întâlnire la minister, am lansat deja invitația, în care să identificăm punctele unde putem începe dialogul. Dacă vorbim de sistemul de accizare și reașezarea sistemului de accizare, nu este o decizie simplă, dar trebuie să o pornim de undeva. Eu sunt implicat, personal, spun acum, și responsabil de politicile industriale. Industria băuturilor alcoolice și în speță băuturile spirtoase țin cumva de responsabilitățile mele din minister și cred că putem să pornim această discuție de reașezare și reechilibrare, din minister. Evident, decizia nu este până la urmă la noi, dar decizia este undeva la Guvern și noi suntem parte din acel Guvern', a spus Viorel Băltărețu, prezent la evenimentul de lansare a studiului de piață realizat de compania Roland Berger pe tema impactului economic al industriei băuturilor spirtoase din România, la solicitarea Spirits România.

Potrivit cercetării, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuție semnificativă la economie, însă 30-40% din consum rămâne netaxat din cauza producției ilicite și a pieței negre.

Spirits România solicită introducerea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conținutul de etanol, care să trateze în mod egal toate băuturile alcoolice. Un astfel de cadru ar reduce distorsiunile din piață, ar asigura venituri stabile și previzibile pentru Guvern și ar încuraja un consum responsabil și moderat în toate categoriile de alcool.

Conform unui comunicat al asociației, băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României - susțin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Studiul de piață realizat de Roland Berger în 2024 arată că sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) și indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.

Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții și 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe și alte materii prime.

Sectorul băuturilor spirtoase contribuie cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuții sociale, impozit pe profit). Cu accize și TVA incluse, veniturile totale la bugetul de stat se apropie de jumătate de miliard de euro.

Consumul s-a menținut relativ stabil, cu mici variații: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul și-a crescut ușor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniți din bere, 2,8 litri din vin și 1,9 litri din băuturi spirtoase.

Totuși, deși spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectați. În schimb, vinul - care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur - aduce mai puțin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.

Potrivit studiului, aceste date arată clar că, din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la șase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.

˜ 'Spirits România pledează pentru o impozitare echitabilă, bazată pe conținutul de etanol, care să se aplice în mod egal tuturor categoriilor de băuturi alcoolice. Un sistem fiscal predictibil și armonizat ar încuraja consumul moderat, prin corelarea prețurilor cu conținutul de etanol, indiferent de tipul băuturii. De asemenea, ar reduce distorsiunile pieței și le-ar permite producătorilor de alcool să planifice, să inoveze și să concureze corect, oferind guvernului venituri mai stabile și previzibile. Creșterea continuă a accizelor pentru spirtoase nu este soluția, iar mesajul nostru este clar: dacă autoritățile vor continua să majoreze acciza, cea mai importantă sursă de venit se va epuiza. «Arta impozitării constă în a jumuli gâsca astfel încât să obții ce mai mare cantitate de pene, cu cel mai mic zgomot», spunea Jean-Baptiste Colbert, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, în secolul al XVII-lea. Ei bine, gâsca băuturilor spirtoase a fost jumulită destul!', a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.

Conform Asociației, o soluție pentru a crește veniturile este aducerea în zona fiscalizată a unei părți mai mari din consumul neînregistrat de băuturi spirtoase, vândute pe piața neagră. Însă varianta cu cele mai bune rezultate ar fi reducerea diferenței dintre acciza pentru spirtoase și categoriile subimpozitate. Un prim pas în această direcție a fost făcut odată cu introducerea unei accize de 2 euro/hl pentru vin, începând din august 2025. Rata actuală de 0,02 euro/litru (sau 2 euro/hl) ar putea genera suplimentar între 2 și 4 milioane de euro din accize. Există însă un potențial mai mare de venituri din vin.

Potrivit cercetărilor Roland Berger, 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri - estimate la 45-65 de milioane de euro anual - dar subminează și sănătatea publică și creează concurență neloială pentru întreprinderile legitime. Prin creșterea gradului de conformare fiscală, autoritățile pot colecta o parte semnificativă din această piață netaxată.

Chiar și o creștere marginală de doar 10% a eficienței colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 și 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambițioasă, de 25-30%, ar putea aduce între 10 și 20 de milioane de euro anual.

În contextul unor regimuri mai riguroase de control și conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 și 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)