Propunerea Comisiei Europene cu privire la Politica Agricolă Comună post-2028 pentru fermierii români, din punctul meu de vedere, este de neacceptat, pentru că noi avem un proverb: nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard, a afirmat, joi, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, la Conferința Națională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035.

'Urmează doi ani dificili pentru ceea ce iubim cu toții și anume agricultura României. Și astăzi (...) vreau să vorbesc pentru că sunt cumva conectat la sufletul fermierilor și știu ce simt fermierii români. Aș spune că nu aș vrea să li se mai vândă ceva rău ca fiind ceva benefic. Și ascultând pledoaria și a domnului comisar Hansen și a celorlalți antevorbitori, propunerea Comisiei Europene cu privire la Politica Agricolă Comună post-2028 pentru fermierii români, din punctul meu de vedere, este de neacceptat, pentru că noi avem un proverb românesc; nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard. După 18 ani, într-adevăr, de la majoratul aderării la Uniunea Europeană, am învățat și noi mecanismele de funcționare ale Politicii Agricole Comune, unul din pilonii de bază ai înființării comunității europene, care a făcut posibilă existența Uniunii Europene peste ani și ani. Și iată o schimbare de paradigmă, după ce am învățat mecanismele și suntem la nivel de absorbție pe un sector de finanțare din fonduri europene de peste 98%, aproape 99%, doar anumite aspecte de ordin tehnic făcându-ne să nu ajungem la o absorbție totală', a spus Chesnoiu.

Potrivit acestuia, Politica Agricolă Comună cu cei doi piloni este ceea ce fermierii români au nevoie.

'PAC-ul cu cei doi piloni reprezintă ceea ce fermierii au nevoie, pentru că, pe de o parte, vorbim de Pilonul 1, pierderi de venit și acoperirea acestor pierderi de venit ca urmare a condiționalităților impuse de regulamentele și reglementările europene pentru niște fermieri europeni aflați pe o piață unică și compensarea acestor pierderi prin subvențiile alocate din Pilonul 1, și de cealaltă parte vorbim, și aici citez din comisarul Hansen, vorbim de modernizarea fermelor, de investiții, de eficiență, de protecție a mediului și de economii în fermele noastre. Păi cum să facem investiții în modernizare, cum să atingem performanță, cum să atingem indicatorii de competitivitate doriți într-o mare familie europeană cu 27 de state, dacă noi radem Pilonul 2, exact alocarea destinată fiecărui stat membru pentru investiții? Și spun asta pentru că știu foarte bine cum a evoluat agricultura României, o vedeți fiecare dintre dumneavoastră, sunteți poate printre cei mai performanți fermieri din România care ați accesat fonduri și care v-ați dezvoltat. (...) Pe noi ne ajută foarte mult istoria și un mare istoric al nostru spunea că trebuie să ne uităm întotdeauna în trecut ca să putem să vedem viitorul și să învățăm', a arătat șeful AFIR.

El i-a transmis ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, că susține un concept al complementarității fondurilor europene cu fondurile naționale.

'Este onorabilă propunerea dumneavoastră ca, pe lângă fondurile europene, să venim cu complementaritate. Am fost unul dintre susținătorii acestui concept al complementarității fondurilor europene cu fondurile naționale, dar acolo unde regulamentele nu ne permit să investim desigur putem veni cu linii de finanțare și cu scheme de ajutor de stat prin ministerele de resort ca să putem să ne atingem indicatorii și obiectivele pe care le avem. În urmă cu câțiva ani ni se prezenta un pachet de 80 de miliarde de euro. Fiecare român vedea în buzunarele proprii, fiecare fermier în ferma lui, în conturile firmei o bucățică din cele 80 de miliarde de euro. Evident că agricultura, ruda săracă a celorlalte sectoare economice în conceptul politic de la acea vreme, s-a regăsit cu zero eurocenți în Planul Național de Redresare și Reziliență. Ne întrebăm - și pe bună dreptate - oare ce s-a schimbat în România în acești cinci ani care să ne facă să credem că cei care vor guverna în 2028 vor pune agricultura pe primul loc, că o parte din cele 70 de miliarde sau 140 de miliarde, care sună extraordinar de bine, vor fi direcționate direct către Pilonul 1 și către modernizarea fermelor din România? Cine ne dă aceste garanții și cine oferă garanția acestor oameni care sunt în fața noastră că exact așa se va întâmpla? Sigur, plecăm de la principii. Principiile sunt bune, dar nu înțeleg de ce Comisia Europeană nu-și deschide puțin și mintea și sufletul spre nevoile reale ale celor cărora li se adresează, pentru că suntem cu toții oameni care au elaborat politici publice, oameni care au făcut pentru fermierii noștri sau pentru sectoarele pe care le-am condus lucruri importante', a menționat Adrian Chesnoiu.

În opinia sa, nu există nicio garanție că această schimbare de paradigmă a CE cu privire la PAC nu ar putea fi o eroare, iar în acel moment nu se va mai putea schimba nimic.

'Mi-a plăcut foarte mult (...) poziția domnului fost comisar Dacian Cioloș, care a spus că, într-adevăr, viața ne-a arătat că poziționarea factorilor de decizie geopolitică la nivel european cu privire la intrarea produselor din Ucraina fără a se asigura trasabilitatea lor a fost o eroare. Am susținut-o cândva și eu, în 2022. Ce garanție avem că această schimbare de paradigmă și de atitudine a Comisiei Europene nu vom constata în 2034 că a fost o eroare? Cum vom mai putea atunci să schimbăm ceva ce astăzi funcționează de bine de rău, nu la parametrii extraordinari pe care ni-i dorim, cu ceva ce încercăm? Noi totdeauna vrem să facem performanță, să ne atingem obiectivele, să ajungem acolo unde ne dorim', a susținut directorul general al AFIR.

Practic, Chesnoiu este de părere că nu ar trebui schimbat ceva ce funcționează.

'Dacă ceva merge, haideți să nu schimbăm. Mi-a plăcut foarte mult fermitatea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care a spus că poziția fermierilor români - și dovadă că întâlnirile acestea sunt extraordinare - este una clară: păstrarea Politicii Agricole Comune cu doi piloni și alocare distinctă în arhitectura viitoare. Desigur, este un prim dialog, urmează doi ani de dezbateri extraordinare în trialog, avem reprezentanți români, dar poate pentru prima dată simt așa, cu o mare încredere și optimism, că toate forțele politice s-au aliniat într-o direcție și au ascultat în sfârșit vocea fermierilor români și toată lumea, de la europarlamentari, la miniștri de resort, la guvern, la executiv, la politică, la diplomație, toată lumea pare să conveargă în această direcție', a subliniat Chesnoiu. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO