Voința fermierilor români este ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune, pentru că nu dorim ca mâncarea să fie condiționată de jaloane și ținte, așa cum s-a întâmplat în programul pe care România l-a avut pe reziliență, i-a transmis, joi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, comisarului european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, prezent la Conferința Națională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035.

'În primul rând, vreau să vă asigur că Ministerul Agriculturii și eu, ca ministru, am rămas un partener loial de dialog, știți acest lucru. S-a întâmplat întotdeauna la Ministerul Agriculturii și, domnule comisar, mereu când am participat la Consiliul AgriFish am transmis vocea fermierilor români în Consiliul de Miniștri. Voința fermierilor români este una: ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune. Spun acest lucru de ce? Nu ne dorim ca mâncarea, ca tot ceea ce producem în România, să fie condiționată de jaloane și ținte, așa cum s-a întâmplat în programul pe care România l-a avut pe reziliență. Noi ne dorim ca tot ceea ce înseamnă Pilonul 1, plăți directe, subvenții, dar și Pilonul 2, partea de dezvoltare, să rămână în Politica Agricolă Comună. Vreau ca tot ceea ce înseamnă decizii pe plăți directe, dar și pe parte de dezvoltare, să se ia de către noi, miniștrii, și de către dumneavoastră în Consiliul Agrifish. Nu-mi doresc - și nimeni nu-și dorește - și niciun fermier din această sală nu-și dorește să intre într-o competiție cu alte domenii. Am mai trăit această experiență, pentru că, atunci când a fost lansat programul de reziliență în România, agricultura a primit zero fonduri. (...) Domnule comisar (...), îmi doresc să ne susțineți, pentru că în Consiliul Agrifish majoritatea statelor nu a fost de acord cu acest document pus de către Comisia Europeană', a afirmat Barbu.

El a atenționat că bugetul alocat României pentru agricultură este unul foarte mic, de 16,5 miliarde de euro, față de 21,8 miliarde de euro, cum a avut în Programul strategic 2014-2020.

'Să știți că anii 2023 și 2024 au fost unii extrem de grei, când statul român a venit cu forme de sprijin, cu despăgubiri la schimbările climatice pe care le-am avut, pentru că România a avut peste 2 milioane de hectare calamitate, iar anul acesta în România avem în jur de 700.000 de hectare calamitate. Ne dorim ca în noua Politică Agricolă să avem fonduri și procente stabilite clar, prin care să intervenim prompt către fermierii români pe aceste despăgubiri. Ne dorim ca investițiile în irigații în România să continue, pentru că ele nu mai sunt puse în acest document, ne dorim în continuare să dezvoltăm toate sectoarele, și vorbim de sectorul de viță de vie, investițiile pe reconversie nu se regăsesc în acest document, ne dorim finanțare în continuare pe acest program, pentru că a fost un program de succes', a arătat ministrul.

Șeful de la Agricultură a susținut că fermierii nu vor să stea cu mâna întinsă la guvernanți sau la Comisia Europeană, ci doresc sprijin financiar pentru a accesa credite.

'Să știți că fermierii din România nu vor să stea cu mâna întinsă la guvernanți sau la Comisia Europeană. Românii doresc să le creăm parte financiară, parte de creditare, așa cum s-a întâmplat în anul 2024, când am reușit pe cadrul Ucraina să acordăm credite cu dobândă fixă, iar ROBOR-ul și garanțiile să fie achitate de statul român. Acest mecanism îl vrem inclus în Politica Agricolă Comună 2028-2034. Să știți că România în momentul de față a făcut eforturi mari. S-a investit foarte mult în procesare, în fermele de zootehnie din România. Peste 3 miliarde de euro sunt contracte semnate și ne dorim în continuare ca aceste proiecte să fie finalizate', a subliniat acesta.

De asemenea, Florin Barbu a solicitat comisarului european să nu fie plafonat sprijinul pentru ferme.

'Fermierii români mai au o rugăminte la dumneavoastră: Nu plafonați sprijinul pe ferme, pentru că toți fermierii din România, dar și din Uniunea Europeană, s-au bazat pe credite! Atunci când au fost acordate aceste credite de către sistemul bancar din România s-au luat în calcul veniturile realizate din plata pe subvenții. O plafonare ar duce la un dezastru privind contractele de credit pe care fermierii români le au de achitat în următorii 5-10 ani. De aceea, trebuie să avem o responsabilitate. Eu vă spun că, împreună cu dumneavoastră, putem reașeza acest document, care să fie un document flexibil, un document care să nu fie stufos pentru fermierii români în a accesa fonduri europene începând cu 2028. Sunt sigur că, așa cum vă cunosc, și am avut discuție și aseară pe anumite aspecte pentru a sprijini sectorul agricol din România, dar și din Uniunea Europeană, că împreună vom crea acele mecanisme financiare pentru fermierii români', a explicat el.

Securitatea alimentară atât a României, cât și a UE, este asigurată de fermieri, însă trebuie cadre financiare și predictibilitate în următorii 10 ani.

'Vreau să vă asigur că tot ceea ce am discutat, tot ce am spus în Consiliul AgriFish față de Politica Agricolă 2028-2034 a fost în urma discuțiilor pe care eu le-am avut cu fermierii în regiunile din România, dar și cu formele asociative. Să știți că fără aceste investiții - și cred că și dumneavoastră, și eu, ca responsabil, ca oameni de stat, ne dorim o securitate alimentară - să știți că securitatea alimentară nu se face de o singură persoană sau de un grup de persoane. Securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene se face de către fermieri. Fermierii pot asigura securitatea alimentară dacă noi le creăm cadre financiare, iar fermierii români să aibă o predictibilitate în următorii 10 ani', a adăugat șeful MADR.

Florin Barbu a subliniat că bogăția cea mai mare a României a rămas agricultura, aceasta fiind în momentul de față singurul motor economic viabil.

'Vreau să vă spun, domnule comisar, că cea mai mare bogăție a României a rămas agricultura. În momentul de față, singurul motor economic viabil care mai merge în România este agricultura. Acest lucru s-a făcut cu ajutorul fermierilor români. În continuare vreau și insist și este vocea fermierilor români ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune', a reiterat Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, au participat joi la Conferința Națională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO