Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, miercuri, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală printr-un comunicat.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

'Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de Administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare', se arată în comunicat.

Conform BNR, rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% în iunie, iar în august a urcat la 9,85%, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creșterea deosebit de amplă a prețului energiei electrice.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9%, de la 5,7% în iunie. Evoluția reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5%, de la 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 5,7% în august, de la 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6% în august, de la 5,3% în iunie 2025.

Activitatea economică și-a accelerat semnificativ creșterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB și-a stopat descreșterea în trimestrul II 2025, menținându-se la 0,3%. Cererea internă și-a accentuat însă pierderea de ritm, în condițiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat ușor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent și-au încetinit puternic creșterea în termeni anuali, în cel din urmă caz și cu aportul ameliorării balanței veniturilor secundare.

Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali. În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest față de trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial s-a comprimat ușor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile iunie și iulie 2025, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut și s-a menținut în trimestrele I și II la o valoare medie de 6%. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluțiilor din comerț, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a înregistrat o creștere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a prelungit descreșterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate.

BNR menționează că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă pe ansamblul intervalului august-septembrie 2025, dar relativ lent, rămânând vizibil peste nivelurile din luna aprilie. În același timp, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mică ajustare ascendentă la mijlocul trimestrului III, și au tins apoi să se mențină pe noul palier. Cursul de schimb leu/euro a avut o evoluție relativ fluctuantă în august-septembrie 2025, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de configurarea și adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective. În raport cu dolarul SUA, leul a slăbit întrucâtva în august, dar s-a întărit vizibil ulterior, dată fiind reluarea trendului general de depreciere a monedei americane pe piața financiară internațională.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8,0% în august, de la 9,1% în iunie, în condițiile în care noile scăderi de ritm consemnate în acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, au fost doar parțial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 69,3% în august 2025, de la 69,7% în iunie.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de miercuri va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 octombrie 2025, la ora 15:00. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 noiembrie 2025.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)