Leizeriuc (MAI): România trebuie să își consolideze capabilitățile de securitate cibernetică nu doar la nivel central,ci și în instituțiile publice
Conflictele moderne se desfășoară atât pe câmpul de luptă, cât și în spațiul cibernetic, iar autoritățile române trebuie să își consolideze capabilitățile de securitate cibernetică nu doar la nivel central, ci în fiecare instituție publică majoră, a afirmat, marți, la Conferința de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025), Lucian Leizeriuc, șeful echipei de Securitate Cibernetică și Răspuns la Incidente din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
'La nivel național, Ministerul Afacerilor Interne din România este responsabil pentru asigurarea și restabilirea ordinii publice, securitatea frontierelor, gestionarea situațiilor de urgență, protejarea infrastructurii critice și operarea bazelor de date care servesc interesul public. Acest lucru face ca infrastructura noastră IT&C să fie o țintă preferată pentru infractorii cibernetici. În ultimii ani, în special de la invazia Rusiei în Ucraina, ne-am confruntat cu întregul spectru de amenințări cibernetice: de la campanii de phishing și fraudă la atacuri sofisticate care exploatează vulnerabilități de tip 'zero-day' pentru a extrage date sensibile. Unele campanii au fost direct legate de război: valuri de atacuri DDoS, operațiuni de recunoaștere, scanări de vulnerabilități și tentative de 'spear phishing' extrem de țintite. Războiul neprovocat împotriva Ucrainei ne-a reamintit că, azi, conflictele moderne se desfășoară atât pe câmpul de luptă, cât și în spațiul cibernetic. Pe lângă rachete și drone, Ucraina a îndurat atacuri cibernetice necruțătoare asupra instituțiilor guvernamentale, rețelelor energetice, sistemelor financiare și comunicațiilor: de la malware la campanii masive de tip DDoS și compromiteri ale lanțului de aprovizionare software, aceste atacuri au ca scop paralizarea țării chiar înainte ca primul tanc să treacă granița', a declarat Leizeriuc.
Potrivit reprezentantului MAI, experiența Ucrainei servește României atât ca avertisment, cât și ca inspirație. El a precizat, în context, că Ucraina a limitat atacurile pentru că răspunsul său a fost coordonat imediat.
'Ce lecții putem învăța? În primul rând, răspunsul rapid la incidente a făcut diferența. Ucraina a limitat atacurile pentru că răspunsul său a fost coordonat imediat. Autoritățile române trebuie să își consolideze capabilitățile de securitate cibernetică nu doar la nivel central, ci în fiecare instituție publică majoră. În al doilea rând, inovația este esențială. Ucraina a mutat servicii în cloud, a descentralizat sistemele și a folosit Inteligența Artificială pentru a detecta anomalii și dezinformarea. Pentru România, unde digitalizarea serviciilor publice accelerează, aceasta este o lecție vitală. Digitalizarea fără securitate creează noi vulnerabilități, dar digitalizarea cu securitate este calea către o adevărată reziliență. În al treilea rând, conflictul a arătat importanța cooperării transfrontaliere. Ucraina a supraviețuit pentru că aliații și companiile private au împărtășit infrastructură, informații și expertiză. Nicio țară nu poate rezista singură. România trebuie să continue să investească în parteneriate, exerciții comune și schimb de informații', a menționat specialistul.
În ceea ce privește planurile de recuperare a datelor în caz de dezastru și continuitatea afacerilor, acestea devin esențiale. Totodată, potrivit reprezentantului MAI, fără o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat, reziliența este imposibilă.
'Trebuie să ne asigurăm că, chiar și sub atac, serviciile publice esențiale rămân disponibile. Încrederea cetățenilor depinde de această disponibilitate. În cele din urmă, parteneriatele public-privat sunt cruciale. În Ucraina, companiile tehnologice private au apărat sistemele guvernamentale alături de agenții. Fără o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat, reziliența este imposibilă. Pentru România, implicațiile sunt clare. Strategia noastră națională de securitate cibernetică, elaborată înainte de război, trebuie actualizată pentru a reflecta realitățile actuale. Echipe specializate de răspuns trebuie înființate în toate instituțiile-cheie. Cultura împărtășirii indicatorilor de compromitere și a informațiilor despre amenințări trebuie consolidată. Securitatea trebuie integrată în fiecare proiect de digitalizare, astfel încât cetățenii să aibă încredere în serviciile publice online. Războiul din Ucraina este o tragedie, dar și un semnal de alarmă. Ne-a arătat că reziliența cibernetică nu este doar despre sisteme, ci despre protejarea încrederii, asigurarea continuității și apărarea suveranității', a transmis Lucian Leizeriuc.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Național de Coordonare al României (NCC-RO) și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), organizează, în perioada 6 - 9 octombrie, ediția 2025 a Conferinței de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025).
Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sterică Fudulea: Mâine, la CES, avem pe ordinea de zi Hotărârea de Guvern de prelungire a perioadei crizei țițeiului
Consiliul Economic și Social are miercuri pe ordinea de zi Hotărârea de Guvern de prelungire a perioadei crizei țițeiului cu încă trei luni, de la 1 noiembrie până la 31 decembrie inclusiv, a afirmat, marți, președintele CES, Sterică Fudulea, la un eveniment de specialitate. ''Mâine, la CES - unde nu sunt numai
CNAIR: Condițiile meteorologice nefavorabile închid temporar circulația pe Transfăgărășan (DN 7C)
Circulația rutieră pe Transfăgărășan (DN 7C) a fost închisă, începând de marți, ora 18:00, între Piscul Negru (județul Argeș) și Bâlea Cascadă (județul Sibiu), pe sectorul cuprins între km 108+000 și km 130+800, din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile (ninsoare, ceață și temperaturi scăzute), informează Compania Națională
Ministrul Transporturilor, despre drumul Râmnicu Vâlcea - A1: Vom căuta surse pentru a-l finanța
Proiectul drumului expres care ar urma să lege, la Tigveni, municipiul Râmnicu Vâlcea de autostrada Sibiu-Pitești a trecut de o primă etapă administrativă, studiul de prefezabilitate fiind deja avizat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și urmează să ajungă pentru a fi analizat de către Comitetul Tehnico-Economic (CTE)
Burdescu (ONRC): În doi ani și nouă luni, 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise; majoritatea sunt falimente
Un număr de 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise în perioada 2024 - septembrie 2026, majoritatea fiind proceduri de faliment, respectiv 18.739, a declarat, marți, Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la un eveniment de specialitate.
Ministrul Transporturilor spune că vor fi întârzieri pe loturile 2 și 3 ale autostrăzii Sibiu-Pitești; lotul 4 se deschide luna viitoare
Lucrările la loturile 2 (Boița-Cornetu) și 3 (Cornetu-Tigveni) ale autostrăzii A1 Sibiu-Pitești vor înregistra întârzieri din cauza lipsei acordului de mediu revizuit din partea autorităților de mediu, a declarat, marți, ministrul al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, fără a preciza însă și un termen estimativ la care ar putea fi obținut ace
Valoarea apartamentelor vândute în România a crescut cu peste 30%, în ultimii trei ani (analiză)
Prețurile chiriilor cresc, dobânzile fixe au scăzut, iar valoarea apartamentelor a crescut cu peste 30% în ultimii trei ani în România, reiese dintr-o analiză de specialitate realizată de o platformă financiară. ''Cine a cumpărat acum 3 ani un apartament prin credit cu dobândă fixă a câștigat, practi
Negru (PEFA): Antreprenorii români au nevoie de stabilitate, predictibilitate și acces la finanțare
Antreprenorii români nu duc lipsă de inițiativă sau curaj, însă au nevoie de stabilitate, predictibilitate, acces la finanțare și de instituții care să le fie parteneri reali, susține Andreea Negru, președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). ''România are nevoie de mai mult decât potențial e
Utilizarea materialelor de construcții reciclate e permisă la construirea autostrăzilor și a drumurilor în Țările de Jos (ambasador)
Utilizarea materialelor de construcții reciclate este permisă la construirea autostrăzilor și a drumurilor, a afirmat, marți, Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București, la un eveniment privind economia circulară în industria construcțiilor. ''În Țările de Jos, am început prin a stabili
Cazul Carfil/ Ministrul Economiei condamnă orice act de sabotaj îndreptat împotriva României și a industriei naționale de apărare
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, condamnă orice act de sabotaj îndreptat împotriva României și a industriei naționale de apărare, considerând că identificarea unei rețele coordonate din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului la Carfil Brașov reprezintă un semnal de alarmă c
Aproape 107.000 de persoane s-au angajat prin intermediul ANOFM, în primele nouă luni
Aproape 107.000 de persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului, informează instituția într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. Astfel, din totalul de 106.932 de persoane încadrate în muncă, până la da
Aproximativ 62% dintre românii cu credite ipotecare se așteaptă să le achite anticipat (studiu)
Aproximativ 62% dintre românii care au credite ipotecare se așteaptă să le ramburseze înainte de termen, comparativ cu o medie europeană de 25%, România înregistrând astfel cel mai ridicat nivel de încredere în achitarea anticipată a împrumuturilor, potrivit unui studiu Re/Max Europe privind tendințele locative în
Metz (AHK România): Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, în ultimii 20 de ani
Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, în ultimii 20 de ani, iar acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței, a afirmat directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Sebastian Metz, în deschiderea conferințe
ANPIS a virat fonduri de peste 2,63 miliarde de lei pentru plata beneficiilor sociale pentru septembrie
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a virat, în octombrie, fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii septembrie 2026, în valoare de peste 2,63 miliarde de lei. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis marți AGERPRES, circa 1
Petrescu (ASF): Doar un sfert dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu
Doar aproximativ un sfert dintre locuințele din România sunt acoperite prin asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale, ceea ce evidențiază necesitatea creșterii gradului de cuprindere în asigurare și a pregătirii financiare a populației, a declarat marți președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
Industria rămâne cel mai profitabil domeniu din Topul Național al Firmelor 2026
Industria își menține poziția de cel mai profitabil domeniu din Topul Național al Firmelor (TNF) 2026, companiile industriale clasate pe primele 10 poziții realizând un profit din exploatare de 9,58 miliarde de euro, care reprezintă 36,12% din profitul total al celor 12.943 de companii de top. Potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț și Industr