INS: Veniturile medii lunare au fost de 9.502 lei/gospodărie în trimestrul II din 2025, iar cheltuielile de 8.042 lei
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, în termeni nominali, de 9.502 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.824 lei pe o persoană, iar cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în termeni nominali, de 8.042 lei pe o gospodărie, 3.237 lei pe o persoană și au reprezentat 84,6% din veniturile totale, conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.
Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,7%, iar cele pe o persoană cu 16,8%, în timp ce cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 16,2%, iar cele pe o persoană s-au majorat cu 17,3%.
Potrivit INS, veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, de 8.928 lei lunar pe o gospodărie (3.593 lei pe o persoană), în creștere cu 4,1% față de trimestrul I 2025, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (231 lei pe o persoană), în creștere cu 0,8% față de trimestrul I 2025.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.564 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul I 2025 cu 0,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.844 lei lunar pe o gospodărie (19,4% în trimestrul II 2025, respectiv, 20,5% în trimestrul I 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (6% în trimestrul II 2025, respectiv, 6,2% în trimestrul I 2025). Veniturile în natură sunt formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,2% în trimestrul II 2025, respectiv, 1,1% în trimestrul I 2025) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în trimestrul II 2025, respectiv, 5,1% în trimestrul I 2025).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în trimestrul II 2025, a fost de 11.091 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.572 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 75,2%, mai mare cu 15,7 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,4%, mai mare cu 4,9 puncte procentuale față de cea din mediul urban.
Conform INS, ponderea veniturilor în natură a fost de 10,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare față de cea din mediul urban.
Cheltuielile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, de 7.580 lei pe o gospodărie (3.051 lei pe o persoană), mai mari cu 5,3% față
de trimestrul I 2025.
Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 463 lei lunar pe o gospodărie (186 lei pe o persoană), în scădere cu 1% față de trimestrul I 2025.
În trimestrul II 2025, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii), de 4.779 lei lunar pe o gospodărie (59,4%), și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor, de 2.734 lei pe o gospodărie (34%). Cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în trimestrul II 2025, de 185 lei pe o gospodărie (2,3%).
INS menționează că mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.383 lei, mai mari de 1,4 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.868 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 37,1% în cheltuielile totale, cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,6% în cheltuielile totale, de 3,9 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.592 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,3%). Acestea sunt urmate, ca mărime, de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 657 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 13,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 391 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 8,2% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 337 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,1% în cheltuielile totale de consum medii lunare.
Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație, de numai 31 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Energiei: Demisia lui Cosmin Ghiță de la conducerea Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale
Decizia lui Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul de director general al SN Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale, a anunțat, marți seara, Ministerul Energiei. 'Ministerul Energiei a luat act de decizia domnului Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul încredințat de CA SNN, respectiv de a demi
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți compania. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu priv
Paraschiv (FSAB): Întâlnirea cu ministrul Muncii a fost de complezență; oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă
Întâlnirea sindicaliștilor cu ministrul interimar al Muncii a fost una 'de complezență', în cadrul căreia a fost transmis un semnal de alarmă că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă, a declarat marți Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Sindicali
Consiliul Concurenței:Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile referitoare la plafonarea adaosului comercial
Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial, în perioada aprilie - iunie 2026, iar marjele acestora nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025, arată o analiză preliminară, publicată marți de Consiliul Concurenței. 'Principalii operatori de pe piața carburanțilo
România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale; doar o treime din populație are competențe de bază (Infografic)
Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și la o distanță considerabilă față de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul ș
Ministerul Mediului a semnat un contract de peste 49 milioane de lei pentru protejarea păsărilor și a biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță semnarea contractul de finanțare pentru proiectul 'Consolidarea sistemului național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România' , cu o valoare totală de peste 49 milioane de lei. Potrivit ministerului de resort, din valoarea totală alocată proiectului, 41,7 milioane de lei
Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
Două noi companii listate la Bursa de Valori București (BVB) vor fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indicele FTSE Global All Cap, ceea ce reprezintă o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România și a integrării acesteia în circuitul investițional internațional, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF
Bușoi: România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor
România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privința nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, a precizat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa d
Pîslaru: În lipsa unui acord pe legea salarizării, România va rata jalonul din PNRR
România va rata jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la legea salarizării în lipsa unui acord politic asupra proiectului, responsabilitatea revenind partidelor care nu îl susțin, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Î
Pîslaru, despre salariul minim: În acest moment nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii
O decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat de sindicate în fața ministerului
O mașină rulată din zece prezintă semne de utilizare mai intensivă decât cred cumpărătorii români (studiu)
Una din zece mașini second hand (10,1%), verificate în România, prezintă semne de utilizare mult mai intensivă decât cred cumpărătorii, relevă o analiză de specialitate, dată publicității marți. Conform carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv în cazul în care kilometrajul său anual depășeș
Sindicatele feroviare avertizează asupra riscului blocării finanțării CFR Călători începând cu 26 august
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru evitarea blocării finanțării CFR Călători, avertizând că, în lipsa aprobării bugetului companiei, alocarea fondurilor de la bugetul de stat riscă să fie suspendată începând cu 26 august. ''Situația este criti
Serviciile integrate pentru copii și familii vor fi extinse în 2.000 de comunități rurale (ministru)
Extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale derulate în prezent, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în urma unei întâlniri cu directorul regional UNICEF, Edouard Beigbeder
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în iulie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în iulie 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 684,550 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 7,8% (-0,3% în termeni reali), informează marți Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,3%, în iulie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,3% în iulie 2026, față de luna anterioară (-0,8% în termeni reali), până la nivelul de 472,415 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al









