Victor Negrescu: 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice
Securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experți, în condițiile în care 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice, iar aproximativ 60% sunt legate de infrastructura critică, a declarat, luni, la Conferința de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025), Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.
'Într-adevăr, este important să discutăm aici, la București, despre securitatea cibernetică europeană. Astăzi, securitatea cibernetică este interconectată cu reziliența societăților noastre și, desigur, cu reziliența tuturor democrațiilor. Am observat acest lucru în timpul recentelor alegeri din Republica Moldova. Am observat acest lucru în alegerile din România. Într-adevăr, securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experți. Astăzi, trebuie să integrăm securitatea cibernetică la toate nivelurile și în toate politicile și dacă reușim să facem acest lucru, vom descoperi că nevoile de securitate cibernetică sunt prezente în întregul sistem, în special când vine vorba de infrastructura critică. Am analizat puțin cifrele prezentate de Agenția Europeană responsabilă de Securitatea Cibernetică și am observat că, de exemplu, 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice. De asemenea, am observat că aproximativ 60% dintre atacuri sunt legate de infrastructura critică. Prin urmare, trebuie să regândim modul în care percepem securitatea cibernetică și, bineînțeles, modul în care implementăm, de la digitalizare la alte tipuri de instrumente și proiecte, integrând aspectul securității cibernetice în întregul peisaj. Acest lucru nu este ușor', a afirmat Negrescu.
Potrivit oficialului, Europa are nevoie de un nou cadru de securitate cibernetică, care să regândească modul în care se implementează digitalizarea, transformarea digitală, dar să și asigure că mecanismele de securitate cibernetică.
'Prin urmare, trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând, să ne asigurăm că ecosistemul european este eficient și funcționează. Aici avem Centrul European de Competență în Securitate Cibernetică, care ar trebui să facă acest lucru. Trebuie să ne asigurăm că acest Centru de competență va continua să existe și după 2028, în următorul cadru financiar multianual. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că investim în formarea oamenilor. Acest lucru nu este ușor, nu doar pentru experți, ci și pentru a ne asigura că oamenii care lucrează cu diferite instrumente și informații au o formare adecvată în securitate cibernetică. n al treilea rând, trebuie să creăm companii și inovație în domeniu, deoarece hackerii inovează. Desigur, țările care interferează în societățile noastre se adaptează și folosesc Inteligența Artificială. Pentru a contracara aceste provocări, trebuie să inovăm mereu, să fim mereu în frunte și să facem mereu mai mult în acest sens. Inteligența Artificială va schimba cu siguranță multe lucruri, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru toate acestea', a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.
Acesta a menționat, totodată, că un plan bun pe securitate cibernetică are nevoie de un buget generos.
'Având în vedere provocările naționale, are Uniunea Europeană suficienți bani pentru a face toate acestea? Pentru că un plan bun are întotdeauna nevoie de mai mulți bani. Într-adevăr, am discutat deja despre resurse și toți știți că securitatea cibernetică costă mult. Astăzi ne confruntăm cu această lume invizibilă, iar această lume invizibilă există. Oamenii se întreabă dacă este cu adevărat important, dacă ar trebui să ne fie frică de pierderea datelor sau dacă ar trebui să ne îngrijorăm că baza de date a unei primării este atacată. Trebuie să explicăm de ce toate acestea sunt importante, de ce datele sunt importante, de ce informațiile sunt importante, de ce infrastructura noastră critică este importantă, de ce sistemele noastre de date sunt importante. Desigur, bugetul european nu poate face față tuturor provocărilor cu care ne confruntăm în același timp la nivelul Uniunii Europene. Așadar, trebuie să vedem ce putem face. Și, cu siguranță, cred că nivelul la care Europa poate interveni este în a ne asigura că reușim să colaborăm între noi. Prin Centrul European de Competență, avem aproximativ un miliard alocat pentru securitate cibernetică. De asemenea, avem câteva sute de milioane și în Programul Europa Digitală și ceva fonduri disponibile în Programul Rising Europe', a punctat Victor Negrescu.
În viziunea europarlamentarului, securitatea cibernetică ar trebui integrată în coeziune, 'mai ales că se investește mult în infrastructuri digitale prin coeziune, dar nu ne gândim niciodată la securitate cibernetică'. El a subliniat că nu a văzut ca autoritățile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiții.
'De asemenea, am investit mult prin Planul de Redresare în aspectul digital, dar nu am văzut, de exemplu, autoritățile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiții. De exemplu, am avut granturi acordate primăriilor pentru a dezvolta sistemul lor de taxe, dar standardele de securitate cibernetică lipsesc sau, dacă există, nu sunt suficient de detaliate. Prin urmare, am avut primării care au cumpărat infrastructură pentru taxe, dar aceste instrumente diferite nu au fost suficient de coordonate. Așadar, într-adevăr, începem dezbaterea despre următorul cadru financiar multianual, care este următorul buget pe termen lung al UE, 2027-2034', a susținut Negrescu.
Oficialul european a transmis, în același timp, că România poate fi un pion esențial în negocierile privind cadrul financiar multianual, pe partea de securitatea cibernetică.
'Majoritatea fondurilor pentru securitate cibernetică vor fi în Fondul de competitivitate. Nu este clar care va fi suma exactă, iar comunitatea de securitate cibernetică din Europa trebuie să indice direcția, ce anume ar trebui să finanțăm, dar și ce sume ar trebui să fie disponibile pentru ca acest ecosistem să se dezvolte. Dezbaterea a început deja și are loc chiar acum în Parlamentul European, dar și la nivelul Consiliului European. Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să vină cu o reglementare mai extinsă privind Fondul de competitivitate, iar aici lobby-ul la Bruxelles este esențial. Cred că și România, ca țară care se mândrește că este lider în domeniu, ar trebui să indice această direcție. Văzând puțin prioritățile pe care le are România în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu vă va surprinde ce spun: securitatea cibernetică este menționată, dar nu este clar menționată. Deci, trebuie să faceți și un pic de lobby la București pentru a vă asigura că România va susține mai multe resurse pentru comunitatea de securitate cibernetică', a transmis Negrescu.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Național de Coordonare al României (NCC-RO) și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), organizează, în perioada 6 - 9 octombrie, ediția 2025 a Conferinței de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025).
Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* Geoană: România are insule de excelență în multe locuri; DNSC se află pe harta excelenței
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ediția de toamnă a Târgului de Turism al României începe joi, la Romexpo
Târgul de Turism al României - ediția de toamnă 2026 revine la Romexpo în perioada 19-22 noiembrie 2026, reunind profesioniști ai industriei și publicul pasionat de călătorii într-un eveniment dedicat celor mai noi oferte, destinații și experiențe turistice. Ediția de toamnă aduce laolaltă agenții de turism, tur-operato
Dezbateri despre finanțarea soluțiilor de stocare a energiei, joi, la Bucharest Energy Storage
Investitorii, băncile și producătorii de soluții de stocare se întâlnesc, joi, la conferința Bucharest Energy Storage, pentru a dezbate condițiile în care proiectele de stocare a energiei pot fi finanțate, construite și transformate în investiții profitabile. Organizată de Creative Communication, conferința va reuni pes
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil








