Securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experți, în condițiile în care 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice, iar aproximativ 60% sunt legate de infrastructura critică, a declarat, luni, la Conferința de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025), Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.

'Într-adevăr, este important să discutăm aici, la București, despre securitatea cibernetică europeană. Astăzi, securitatea cibernetică este interconectată cu reziliența societăților noastre și, desigur, cu reziliența tuturor democrațiilor. Am observat acest lucru în timpul recentelor alegeri din Republica Moldova. Am observat acest lucru în alegerile din România. Într-adevăr, securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experți. Astăzi, trebuie să integrăm securitatea cibernetică la toate nivelurile și în toate politicile și dacă reușim să facem acest lucru, vom descoperi că nevoile de securitate cibernetică sunt prezente în întregul sistem, în special când vine vorba de infrastructura critică. Am analizat puțin cifrele prezentate de Agenția Europeană responsabilă de Securitatea Cibernetică și am observat că, de exemplu, 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituțiile publice. De asemenea, am observat că aproximativ 60% dintre atacuri sunt legate de infrastructura critică. Prin urmare, trebuie să regândim modul în care percepem securitatea cibernetică și, bineînțeles, modul în care implementăm, de la digitalizare la alte tipuri de instrumente și proiecte, integrând aspectul securității cibernetice în întregul peisaj. Acest lucru nu este ușor', a afirmat Negrescu.

Potrivit oficialului, Europa are nevoie de un nou cadru de securitate cibernetică, care să regândească modul în care se implementează digitalizarea, transformarea digitală, dar să și asigure că mecanismele de securitate cibernetică.

'Prin urmare, trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând, să ne asigurăm că ecosistemul european este eficient și funcționează. Aici avem Centrul European de Competență în Securitate Cibernetică, care ar trebui să facă acest lucru. Trebuie să ne asigurăm că acest Centru de competență va continua să existe și după 2028, în următorul cadru financiar multianual. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că investim în formarea oamenilor. Acest lucru nu este ușor, nu doar pentru experți, ci și pentru a ne asigura că oamenii care lucrează cu diferite instrumente și informații au o formare adecvată în securitate cibernetică. n al treilea rând, trebuie să creăm companii și inovație în domeniu, deoarece hackerii inovează. Desigur, țările care interferează în societățile noastre se adaptează și folosesc Inteligența Artificială. Pentru a contracara aceste provocări, trebuie să inovăm mereu, să fim mereu în frunte și să facem mereu mai mult în acest sens. Inteligența Artificială va schimba cu siguranță multe lucruri, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru toate acestea', a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Acesta a menționat, totodată, că un plan bun pe securitate cibernetică are nevoie de un buget generos.

'Având în vedere provocările naționale, are Uniunea Europeană suficienți bani pentru a face toate acestea? Pentru că un plan bun are întotdeauna nevoie de mai mulți bani. Într-adevăr, am discutat deja despre resurse și toți știți că securitatea cibernetică costă mult. Astăzi ne confruntăm cu această lume invizibilă, iar această lume invizibilă există. Oamenii se întreabă dacă este cu adevărat important, dacă ar trebui să ne fie frică de pierderea datelor sau dacă ar trebui să ne îngrijorăm că baza de date a unei primării este atacată. Trebuie să explicăm de ce toate acestea sunt importante, de ce datele sunt importante, de ce informațiile sunt importante, de ce infrastructura noastră critică este importantă, de ce sistemele noastre de date sunt importante. Desigur, bugetul european nu poate face față tuturor provocărilor cu care ne confruntăm în același timp la nivelul Uniunii Europene. Așadar, trebuie să vedem ce putem face. Și, cu siguranță, cred că nivelul la care Europa poate interveni este în a ne asigura că reușim să colaborăm între noi. Prin Centrul European de Competență, avem aproximativ un miliard alocat pentru securitate cibernetică. De asemenea, avem câteva sute de milioane și în Programul Europa Digitală și ceva fonduri disponibile în Programul Rising Europe', a punctat Victor Negrescu.

În viziunea europarlamentarului, securitatea cibernetică ar trebui integrată în coeziune, 'mai ales că se investește mult în infrastructuri digitale prin coeziune, dar nu ne gândim niciodată la securitate cibernetică'. El a subliniat că nu a văzut ca autoritățile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiții.

'De asemenea, am investit mult prin Planul de Redresare în aspectul digital, dar nu am văzut, de exemplu, autoritățile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiții. De exemplu, am avut granturi acordate primăriilor pentru a dezvolta sistemul lor de taxe, dar standardele de securitate cibernetică lipsesc sau, dacă există, nu sunt suficient de detaliate. Prin urmare, am avut primării care au cumpărat infrastructură pentru taxe, dar aceste instrumente diferite nu au fost suficient de coordonate. Așadar, într-adevăr, începem dezbaterea despre următorul cadru financiar multianual, care este următorul buget pe termen lung al UE, 2027-2034', a susținut Negrescu.

Oficialul european a transmis, în același timp, că România poate fi un pion esențial în negocierile privind cadrul financiar multianual, pe partea de securitatea cibernetică.

'Majoritatea fondurilor pentru securitate cibernetică vor fi în Fondul de competitivitate. Nu este clar care va fi suma exactă, iar comunitatea de securitate cibernetică din Europa trebuie să indice direcția, ce anume ar trebui să finanțăm, dar și ce sume ar trebui să fie disponibile pentru ca acest ecosistem să se dezvolte. Dezbaterea a început deja și are loc chiar acum în Parlamentul European, dar și la nivelul Consiliului European. Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să vină cu o reglementare mai extinsă privind Fondul de competitivitate, iar aici lobby-ul la Bruxelles este esențial. Cred că și România, ca țară care se mândrește că este lider în domeniu, ar trebui să indice această direcție. Văzând puțin prioritățile pe care le are România în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu vă va surprinde ce spun: securitatea cibernetică este menționată, dar nu este clar menționată. Deci, trebuie să faceți și un pic de lobby la București pentru a vă asigura că România va susține mai multe resurse pentru comunitatea de securitate cibernetică', a transmis Negrescu.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Național de Coordonare al României (NCC-RO) și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), organizează, în perioada 6 - 9 octombrie, ediția 2025 a Conferinței de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025).

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Odobescu: Problemele cibernetice sunt o prioritate pentru România, inclusiv în negocierile pentru următorul buget al UE

* Geoană: România are insule de excelență în multe locuri; DNSC se află pe harta excelenței

* Miruță: România trebuie să gândească digitalizarea ca pe un întreg; nu putem digitaliza țara 'insulă cu insulă'