Digitalizarea este soluția pentru disciplină, control și predictibilitate în finanțele publice, iar rezultatele anunțate luni de Antifrauda ANAF confirmă eficiența utilizării instrumentelor digitale, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

'Am anunțat recent într-o intervenție publică că, de anul viitor, bugetele României nu se vor mai face pe hârtie. Totul va fi digital. Ministerele vor lucra într-o platformă unică, unde vor încărca direct datele bugetare, inclusiv fundamentarea acestora. Eliminăm astfel birocrația, reducem erorile umane și facem administrația publică mai eficientă, dar și mai transparentă. Rezultatele anunțate astăzi de Antifrauda ANAF confirmă încă o dată eficiența utilizării instrumentelor digitale: peste 175 milioane lei măsuri asigurătorii în doar 5 zile de control', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Acesta a subliniat că analizele de risc automatizate, instrumentele digitale și controalele țintite ajută la identificarea rapidă a zonelor cu risc fiscal și la combaterea evaziunii, eliminând factorul de eroare sau tentația umană.

'Digitalizarea nu este o opțiune în România anului 2025. Este soluția pentru disciplină, control și predictibilitate în finanțele publice', a punctat Nazare.

Agenția Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat luni, printr-un comunicat, că inspectorii antifraudă au identificat 128 societăți în domeniul transportului alternativ de persoane (ride-sharing), care au cauzat bugetului de stat un prejudiciu de aproximativ 175 milioane de lei.

'Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor, respectiv fără a achita obligațiile fiscale aferente. Frauda a fost descoperită în urma unei acțiuni de control la nivel național demarate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), derulate în cursul săptămânii trecute', se arată în comunicat.

Operațiunea, inițiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor șoferilor și nedeclararea veniturilor.

DGAF menționează că a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăților, conturi bancare și a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.

Potrivit sursei citate, controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ.

'Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin: contracte de comodat fictive - șoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme; plată la negru și nedeclararea veniturilor - după ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferați șoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizați; muncă la negru/subdeclarată - majoritatea șoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăți fie nu erau angajați cu forme legale, fie erau angajați cu normă de timp parțială, iar pentru aceștia nu erau declarate și achitate contribuțiile datorate bugetului de stat; omisiunea înregistrării - reprezentanții societăților nu înregistrau în evidența contabilă și nu declarau administrației fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar', se arată în comunicat.

Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, în comunicat se precizează că DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și a sumelor urmăribile deținute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor.

Pe lângă implicațiile fiscale majore, controalele au scos la iveală și nerespectarea obligației de a dota mașinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deși se încasau curse în numerar.

Într-una dintre situațiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat. Sancțiunile aplicate au inclus amendă contravențională, confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei și suspendarea activității de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)