Inflația în creștere, deficitul bugetar și lipsa de predictibilitate economică afectează competitivitatea industriei serviciilor pentru afaceri, limitând, astfel, investițiile noi, relevă o analiză a Asociației Business Service Leaders (ABSL) împreună cu Deloitte România, dată luni publicității.

Potrivit analiștilor, reducerea deficitului bugetar este o prioritate macroeconomică, dar sunt necesare și intervenții complementare pe plan fiscal și bugetar. Aceștia consideră că digitalizarea administrației fiscale ar îmbunătăți colectarea și ar reduce evaziunea, în timp ce eficientizarea cheltuielilor și atragerea fondurilor europene ar degreva bugetul de stat. Totodată, economia ar putea fi stimulată fără impact bugetar direct prin simplificarea procedurilor administrative pentru companii și antreprenori.

'Industria serviciilor pentru afaceri generează venituri importante la bugetul de stat, situându-se în top 5 sectoare ca pondere în PIB și angajând peste 200.000 de oameni. Forța de muncă din acest sector este înalt calificată și se situează printre cele mai bine remunerate din economie, contribuind la bugetul de stat atât prin taxe și impozite, cât și prin stimularea consumului intern. Într-o industrie în care relocarea este ușoară, către regiuni cu salarii mai mici sau medii fiscale și legislative mai atractive, România nu își poate permite să piardă acești investitori. De aceea, Guvernul are nevoie nu doar de soluții pe termen scurt pentru reducerea deficitului bugetar, ci și de o strategie pe termen lung, care să protejeze o industrie cu valoare adăugată ridicată, conectată la cele mai noi tehnologii și care reține în țară unii dintre cei mai buni specialiști. Nu putem sacrifica această resursă strategică pentru câștiguri imediate, riscând să pierdem o întreagă industrie, veniturile generate și avantajul competitiv al României', a declarat Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte ABSL, citat în comunicatul organizației.

Conform ABSL, industria serviciilor pentru afaceri este extrem de expusă la schimbările fiscale și legislative, dat fiind mediul competitiv global și ușurința relocării către regiuni mai atractive. În ultimii ani, România a pierdut teren în fața țărilor vecine, care dispun de programe consistente de sprijin - granturi, facilități fiscale și scheme de formare profesională. Introducerea de taxe suplimentare sau bariere administrative ar amplifica acest decalaj de competitivitate.

'Nu putem ignora reapariția inflației, deoarece, odată cu apropierea salariilor din România de media celor din regiune, o majorare a acestora în același ritm cu inflația devine tot mai dificil de susținut. Din acest motiv, observăm o atenție sporită din partea clienților noștri asupra costurilor totale, care, în cazul companiilor de servicii, sunt generate în principal de cheltuielile cu personalul (salarii, instruire etc.)', a afirmat, de asemenea, Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.

Analiștii susțin, totodată, că România are nevoie de facilități pentru angajarea tinerilor absolvenți, tot mai afectați de dispariția joburilor de început de carieră, preluate de soluții bazate pe inteligență artificială, precum și de scheme de stimulare a locurilor de muncă înalt calificate, care s-au dovedit eficiente în trecut. În prezent, există deja stimulente pentru activități de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile și scutirea de impozit pe venit pentru angajați), însă acestea ar trebui consolidate și extinse.

În ultima perioadă, în România au crescut și taxele pentru freelanceri, prin ajustarea plafoanelor la normele de venit și la contribuția de sănătate. Statul pare să limiteze aceste activități, suspectate uneori că înlocuiesc contractele de muncă, iar controalele vor fi intensificate. Freelancerii sunt afectați și de noile reguli privind capitalizarea firmelor. Acest context afectează activitatea companiilor din industrie, procentul de companii care folosesc freelanceri în proiectele lor fiind de aproximativ 18%, conform raportului ABSL din 2024.

O măsură cu impact semnificativ asupra industriei este propunerea de a limita deductibilitatea serviciilor achiziționate de la entități afiliate nerezidente la maximum 1% din totalul cheltuielilor. Având în vedere sfera foarte largă a acestei prevederi, care include cheltuieli de consultanță, management, precum și anumite drepturi de proprietate intelectuală, efectul anticipat este creșterea cotei efective de impozitare. Această evoluție ar putea diminua competitivitatea companiei în cadrul grupului, în special în raport cu centrele de servicii localizate în alte regiuni, și ar putea genera decizii de relocare către state cu un regim fiscal mai favorabil, se mai arată în analiza amintită.

'Impozitul minim pe cifra de afaceri a adus un impact financiar semnificativ și multă impredictibilitate în piață, fiind păstrat alături de noi taxe pentru multinaționale. Din analizele noastre, rezultă că sunt câteva zeci de companii din industria de outsourcing care intră în sfera de aplicabilitate a acestui impozit. Însă, din punctul meu de vedere, acest impozit nu este aliniat cu reglementările și metodologiile consacrate de prețuri de transfer pe care companiile vizate le aplică, astfel că acestea se confruntă cu creșterea cotei efective de impozitare. O soluție mult mai eficientă pentru majorarea încasărilor la buget din impozitele directe, dacă asta urmăresc autoritățile, ar fi aceea de ajustare a cotei de impozit pe profit mai aproape de media europeană (20-21%)', explică Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.

Cele mai multe companii din industrie activează în București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Sibiu.

Asociația Business Service Leaders în România reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa peste 80 de companii care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D). Din ABSL România fac parte atât companii autohtone, cât și multinaționale de profil, lideri regionali și globali. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)