Managementul deșeurilor în România nu este la nivelul la care ni l-am fi dorit și, din păcate, autoritățile publice locale nu cunosc încă obligațiile de colectare separată, de îndeplinire a obiectivelor de reciclare a deșeurilor din deșeurile municipale generate de către populație, a declarat, vineri, la un eveniment de specialitate pe teme de mediu, Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat în Cancelaria prim-ministrului.

'(...) aș vrea să vă spun că managementul deșeurilor nu este la nivelul la care ni l-am fi dorit (...) Din păcate, am constatat un lucru foarte, foarte trist, și anume acela că la nivelul executivului din autoritățile publice locale nici măcar obligațiile de colectare separată, de îndeplinire a obiectivelor de reciclare a deșeurilor din deșeurile municipale generate de către populație nu sunt cunoscute... Și vina este întotdeauna atât a Ministerului Mediului, cât și a Guvernului, în totalitate. Noi chiar nu știm ce trebuie colectat separat ? Noi chiar nu știm ce trebuie să se întâmple cu deșeurile separate la sursă, după ce sunt colectate? În 2016, când se lucra la elaborarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, discutam despre cât la sută din deșeurile generate de populație ar trebui să fie capturate ca să reușim să îndeplinim obiectivele de reciclare din deșeuri municipale. Și ne-a ieșit din calcule că ar trebui să facem asta pentru peste 70% dintre ele. Părea o cifră care se putea îndeplini până la sfârșitul anului 2025, pentru că atât era orizontul de timp pentru Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Având în vedere și cantitatea de deșeuri generate de către populație, rata aceea de generare pe rural și pe urban, din păcate, au fost cumva zădărnicite. Chiar dacă se colectează peste 90% din deșeurile generate, ele nu se colectează astfel încât să poată fi și compostate, reciclate și valorificate, în industria cimentului', a spus Frăsineanu.

În viziunea reprezentantei Guvernului, principala țintă ar trebui să fie ca deșeurile să nu ajungă la depozitare netratate, pentru că acest fapt înseamnă poluare.

'Depozitarea deșeurilor netratate, adică nestabilizate, înseamnă eliminare de metan în atmosferă, procesul de descompunere a deșeurilor. Asta înseamnă suprafețe din ce în ce mai mari de teren afectate de deșeuri. Înseamnă levigat care se scurge și intră în sol și în apele subterane, înseamnă eliminarea acestui levigat în apele de suprafață, înseamnă orice tip de poluare v-ați putea imagina. Pe de altă parte, înseamnă și costuri suportate de fiecare dintre noi, din buzunarul fiecăruia. Dacă ne dorim să continuăm așa, probabil că aceste costuri vor crește. Dar nu asta este soluția... De ce nu încercăm să gândim dincolo de aceste lucruri și să vedem beneficiile pentru sănătatea umană, beneficiile pentru mediu? Că și noi vrem să respirăm un aer curat, să ne plimbăm prin pădure, să nu trecem pe lângă un depozit care miroase, să nu auzim în fiecare zi la știri despre arderi ilegale de deșeuri și așa mai departe', a afirmat Mihaela Frăsineanu.

În același context, consiliera a punctat faptul că deșeurile biodegradabile, colectate separat și care ajung la compostare anaerobă, pot să genereze un gaz ce poate fi folosit în procesul de încălzire.

'De ce nu încercăm să ne gândim că nu trebuie să avem fiecare dintre noi o pubelă specială pentru fiecare tip de material și să gândim din punct de vedere economic: cum anume facem ca să iasă cel mai bine, să fim și din punct de vedere economic foarte avantajoși. Să nu trebuiască să creștem taxele către populație, să nu trebuiască să avem contracte peste contracte. Sunt ferm convinsă că și operatorii de salubritate ar avea avea viața mult mai ușoară și și-ar îndeplini mult mai bine obligațiile pe care și le-au asumat. Nu cred că este cineva care își dorește să stea toată ziua cu cizme cu care nu are ce face după aceea, pe care nu are cui să le vândă, de pe urma cărora nu are niciun fel de beneficiu. Am observat în toate călătoriile mele, nu particulare, cât în interes de serviciu, că alte state au înțeles ce trebuie făcut, ce are valoare, ce trebuie colectat separat și ce trebuie făcut după aceea. De ce să nu începem să vorbim și despre acea parte de valorificare de pe urma căreia să putem să obținem energie. Pentru că energia înseamnă bani și scăderi de costuri și de tarife. De ce să nu vorbim despre biometan? Avem niște ținte pe care trebuie să le îndeplinim până în 2030, adică 10% din cantitatea de gaze injectată și transportată prin sistemul național de transport trebuie să fie din surse regenerabile, respectiv biometan', a menționat Frăsineanu.

Gestiunea deșeurilor în România, țintele asumate pe acest segment, tipuri de infrastructură, finanțarea sistemului și accesarea fondurilor europene sunt printre temele de discuție ce vor fi abordate, vineri, în cadrul unei noi ediții a conferinței Pria Environment -'Provocări și oportunități în implementarea Planului Național de Management al Deșeurilor'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)