Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă, se arată în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025, instituția menționând că valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecții prudente în cazul altora.

'În comparație cu bugetul inițial, proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 miliarde de lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash este de 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial. Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecții prudente în cazul altora. Atingerea proiecțiilor de venituri, în special în cazul agregatelor de TVA, accize și contribuții de asigurări, este influențată pozitiv și condiționată de efectul prezumat al pachetului de măsuri adoptat în iulie 2025', se arată în Opinia CF.

Conform documentului, analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu asistența socială și cu bunuri și servicii), creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse.

'Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost evidențiate în cadrul analizei. Este de notat că această nouă țintă trebuie judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de valorile foarte ridicate din anii anteriori. În ceea ce privește plafonul datoriei publice, conform metodologiei UE, acesta a fost majorat cu ocazia rectificării bugetare până la nivelul de 59,6% din PIB, față de 58,5% din PIB în momentul elaborării bugetului inițial. Dacă nu ar fi adoptate măsuri de corecție bugetară, într-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice în PIB ar avea o evoluție explozivă, cu creșteri medii anuale de peste 6 pp, ajungând la 83% în 2029 și depășind pragul de 100% în 2032', se arată în document.

Potrivit CF, această traiectorie profund nesustenabilă a datoriei publice evidențiază urgența adoptării măsurilor de corecție bugetară, deși acestea sunt dureroase. Instituția precizează că, în contextul noului cadru de guvernanță al UE, sustenabilitatea datoriei publice este asigurată prin asumarea și respectarea traiectoriei de corecție a deficitului bugetar.

'Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raportând rambursările de la CE în sumă de 3,2 miliarde euro la totalul alocărilor de 30,7 miliarde euro, rata de absorbție efectivă (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%. În cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 30,7%, cu mențiunea că prin revizuirea PNRR noua alocare pentru România a fost stabilită la nivelul de 21,6 miliarde euro', se arată în document.

De asemenea, CF subliniază faptul că o rectificare ce mută ținta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04%, cum era în bugetul aprobat, la 8,4% din PIB ar putea fi considerată ca fiind 'pozitivă', dar ținta inițială de 7,04% era 'departe de realitate, supraestimând venituri și subestimând cheltuieli în mod deliberat - ceea ce a fost reliefat de documente ale instituțiilor internaționale, ale CE, ale CF, ale unor analiști autohtoni'.

'În judecarea corecției bugetare în curs se cuvine să avem în vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar înregistra într-un scenariu când nu s-ar adopta măsuri de ajustare, deși este clar că piețele ar fi reacționat virulent la lipsa de măsuri de corecție bugetară. Reperul ce indică natura rectificării bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului în jur de 9% din PIB (în scenariul no-policy change). Inferența este că rectificarea bugetară este negativă. Impactul măsurilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, dacă nu se au în vedere optimizări în efectuarea de investiții publice. Investițiile publice (ce includ și pe cele finanțate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 8% din PIB, ceea ce este de pus în relație și cu faptul că în 2026 se termină finanțarea din PNRR. Supracontractarea arată o programare financiară/bugetară defectuoasă, precum și o conlucrare între MF și MIPE ce ar trebui să fie mai bună', se menționează în document.

Potrivit CF, deficitul bugetar din România este 'un exemplu flagrant' de dominanță fiscală, care nu numai că vulnerabilizează accesul la finanțare și refinanțare în sine, dar exercită și o presiune mare asupra conduitei politicii monetare. Cererea agregată în exces alimentează inflația și obligă banca centrală să mențină ratele de politică monetară la niveluri înalte.

'Corecția bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională; corecția poate preveni o fugă (un run) de monedă națională', arată CF. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)