Deficitul bugetar a urcat la 4,54% din PIB, după primele opt luni din 2025
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,54% în primele opt luni ale anului 2025, de la 4,04% la finele lunii iulie, și a ajuns la 86,36 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.
Anul trecut, deficitul bugetar era de 80,87 miliarde de lei în aceeași perioadă, respectiv 4,59% din PIB.
Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (pp), respectiv cu 0,38 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize - și cu 0,36 pp la fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 137,73 miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,3% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele opt luni ale anului trecut (14,8 miliarde de lei în ianuarie - august 2025, față de 11,6 miliarde de lei în ianuarie - august 2024).
Potrivit ministerului de resort, încasările din impozitul pe profit au însumat 27,09 miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 82,55 miliarde de lei, marcând o creștere de 6,9% (an/an). 'Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (22,1 miliarde de lei în ianuarie - august 2025, comparativ cu 20,5 miliarde de lei în ianuarie-august 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.
Veniturile din accize au însumat 32,36 miliarde de lei, consemnând o creștere de 15,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (18,5%) și accizele pentru produsele energetice (+15,4%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
De asemenea, veniturile nefiscale au însumat 37,61 miliarde de lei, în creștere cu 4,6%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 31,49 miliarde de lei, în creștere cu 37,3% (an/an).
În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 506,47 miliarde de lei, o creștere în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 25,9% din PIB la 26,6% din PIB.
În context, cheltuielile de personal au însumat 113,3 miliarde de lei, în creștere cu 6,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 6% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 63,32 miliarde de lei, în creștere cu 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 33,18 miliarde de lei, cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost de 167,4 miliarde de lei în creștere cu 13,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit MF, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. 'Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 8 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,4 miliarde de lei', precizează Ministerul Finanțelor.
În primele opt luni ale anului, cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,54 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (856,45 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 12 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 38,9 miliarde de lei, în creștere cu 25,89% față de aceeași perioadă a anului 2024.
În privința cheltuielilor pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, acestea au fost în valoare de 71,95 miliarde de lei, cu 10,65% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost de 65,03 miliarde de lei.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Barbu: Actul normativ privind despăgubirile pentru secetă va fi corectat în urma unei erori de calcul
Actul normativ referitor la despăgubirile acordate fermierilor afectați de secetă va fi corectat, după ce s-a constatat că, la elaborarea acestuia, procentul gradului de calamitate a fost aplicat de două ori, a anunțat joi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pe pagina sa de Facebook. 'Corectăm actul normativ referitor la despăgubirile pentru secetă! Am d
Niculescu: România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei
România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei, iar companiile românești au expertiza, determinarea și proximitatea geografică necesare pentru a fi în prima linie a acestor șantiere ale viitorului, a afirmat, joi, premierul Luca Niculescu, într-un mesaj transmis de con
Hanga: BVB a crescut cu 235% în ultimii 5 ani, cel mai mult din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere de 235% în ultimii cinci ani, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, în timp ce numărul conturilor de investiții a ajuns la 325.000 la jumătatea acestui an, față de 53.000 în 2020, a declarat, joi, președintele BVB, Radu Hanga, la conferința 'România sub lupă - Economia ro
Dan: Condamnăm cu toată fermitatea atacurile Rusiei ce vizează coridoarele comerciale și constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional
România condamnă cu toată fermitatea atacurile cu drone care vizează coridoarele comerciale și care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către Federația Rusă, aceste incidente din Marea Neagră nefiind izolate, ci, dimpotrivă, în ultima perioadă, s-au multiplicat și s-au acutizat, a transmis, joi, președintele Nicușor Dan, pr
Lazea (BNR): Este nevoie de un pact între forțele politice pentru reducerea deficitului bugetar până în 2030
România are nevoie de un pact între forțele politice responsabile, prin care acestea să se angajeze să respecte, în următorii patru ani, corelația dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii și să susțină îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit, pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 203
Târgul de Turism China 2026 se desfășoară în perioada 23-25 octombrie, la București
Cea de-a doua ediție a Târgului de Turism China va avea loc în perioada 23-25 octombrie 2026, la Centrul Cultural Chinez din București, evenimentul reunind agenții de turism din România și China, companii aeriene și instituții culturale, pentru promovarea destinațiilor turistice și dezvoltarea cooperării dintre profesioniștii din cele două țări, pot
Ciucu: Avem pe ordinea de zi a Consiliului General de săptămâna viitoare un proiect prin care ne înfrățim cu orașul Kiev
Consiliul General al Primăriei Municipiului va avea pe ordinea de zi, săptămâna viitoare, un proiect prin care Bucureștiul se înfrățește cu orașul Kiev și sper ca în baza acestui acord să putem ajuta și noi capitala Ucrainei poate cu niște generatoare sau cu ce mai este nevoie să treacă prin iarna care vine, a declarat, joi, primarul general al Capi
Lazea, despre deficitul trimestrial: E vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre; sunt convins că MF va explica situația
Datele publicate de Eurostat privind deficitul consemnat de România în trimestrul doi din 2026 se referă la deficitul înregistrat în interiorul unui trimestru raportat la Produsul Intern Brut (PIB) din acea perioadă, a declarat joi Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, la conferința 'România sub lupă - E
Cristian Popa: Programul european SAFE poate consolida apărarea și economia României
Investițiile în apărare au devenit o necesitate în contextul războiului de la graniță, iar programul european SAFE oferă României acces la finanțare în condiții favorabile pentru modernizarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și construirea unor infrastructuri cu utilizare atât civilă, cât și militară, susține Cr
CORECTURĂ ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat
În știrea cu titlul 'ARIR a aderat la platforma de consolidare financiară și raportare electronică XBRL Center', difuzată joi, la ora 12:51, pe fluxurile Economic Intern și Bănci - Piețe Financiare, în titlu și lead se va citi corect 'ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat' Reluăm știrea în forma corectă:
Silaghi (CCIR): Dorim să nu fim doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina; vrem să participăm la procesul de reconstrucție a acesteia
România dorește să nu fie doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina, ci chiar vrea să participe efectiv la acest proces de reconstrucție al acesteia, pe care cu siguranță un singur stat nu va fi capabil să-l ducă la bun sfârșit și cu câteva firme, a transmis, joi, secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovi
Nazare: Trebuie să construim instrumente reale cât mai bune pentru internaționalizarea businessului românesc în Ucraina, și nu numai
România trebuie să construiască instrumente reale cât mai bune pentru internaționalizarea businessului românesc în Ucraina, și nu numai, iar autoritățile trebuie să fie mai ambițioase în acest demers, a transmis, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la un eveniment dedicat reconstrucției țării vecine. '
România riscă penurie de motorină în această iarnă, iar rezervele sunt mai mici decât par (analiză)
România riscă penurie de motorină în această iarnă, în condițiile în care prețurile au urcat cu aproape 40% de la începutul anului, iar rezervele sunt mai mici decât par, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată joi. ''În timp ce pompele din sudul Italiei afișează mesajul 'epuizat&
Nazare: O Ucraină stabilă și prosperă, ancorată în Uniunea Europeană, reprezintă un interes strategic direct pentru România
Necesitățile Ucrainei în materie de redresare și reconstrucție sunt estimate la aproape 600 de miliarde de dolari în următorul deceniu, iar România dorește să contribuie în calitate de partener pe termen lung prin proiecte care să creeze valoare de ambele părți ale frontierei, a transmis, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la un even
BCC2026/ Expert: AI nu a fost construită să scriem scrisori de dragoste sau să facem rețete de gătit, ci pentru a automatiza procese
Inteligența Artificială (AI) nu a fost construită neapărat doar pentru ca noi să scriem scrisori de dragoste partenerilor noștri, să facem rețete de gătit sau să ne revizuim e-mailurile, ci a fost concepută pentru a automatiza unele procese, a declarat, în cadrul unui panel de specialitate al Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), Marco Eggerling, direct








