Câștigul salarial mediu net la nivel național a crescut anul trecut cu 547 de lei, la 4.959 lei (statistică)
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în 2024 a fost 8.061 lei, cu 14,5% (+1.019 lei) mai mare față de anul precedent, în timp ce câștigul mediu net a ajuns la 4.959 lei, în creștere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi.
Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+90,1%), intermedieri financiare și asigurări (+63,6%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+58,0%), administrație publică (+45,2%), respectiv industria extractivă (+38,9%).
Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-40,8%), alte activități de servicii (-34,7%), tranzacții imobiliare (-25,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19,9%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (-19,3%).
Potrivit datelor INS, pentru anul 2024, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 248,9% față de anul 1990, mai mare cu 15,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 3,6% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 7.907 lei (față de 8201 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puțin decât salariații bărbați (4815 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5.090 lei al salariaților bărbați).
Statistica arată că salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%), informații și comunicații (17,2%), alte activități de servicii (16,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (13,8%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2024 s-a situat sub media pe economie în 36 județe.
Astfel, cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Teleorman (3822 lei, cu 22,9% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (3.881 lei, cu 21,7% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (3890 lei, cu 21,6% mai puțin decât media pe economie), respectiv Covasna (3896 lei, cu 21,4% mai puțin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (6.730 lei, cu 35,7% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (5.921 lei, cu 19,4% peste media pe economie), Timiș (5.508 lei, cu 11,1% peste media pe economie), Iași (5.098 lei, cu 2,8% peste media pe economie), Ilfov (5.060 lei, cu 2,0% peste media pe economie) și Brașov (5.019 lei, cu 1,2% peste media pe economie).
Potrivit datelor INS, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2024 a fost 8.439 lei/salariat, mai mult cu 14,4% comparativ cu anul precedent.
Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, cu excepția industriei extractive, unde s-a înregistrat o scădere cu 4,7%. Cele mai importante creșteri ale costului mediu lunar s-au regăsit în învățământ) (+24,1%), construcții (+19,2%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+16%), alte activități de servicii (+15,6%), respectiv în industria prelucrătoare și hoteluri și restaurante (+15% pentru fiecare în parte).
'În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante.', precizează INS în comunicatul transmis AGERPRES.
Astfel, comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+86,2%), intermedieri financiare și asigurări (+67,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+65,0%), industria extractivă (+24,9%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+20,4%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-41,5%), alte activități de servicii (-34,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,8%), tranzacții imobiliare (-23,7%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,0%).
În anul 2024, numărul mediu al salariaților a fost 5,45 milioane persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2024 cu 88.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2,86 milioane de persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 69.800 persoane.
Potrivit statisticii, repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (64,6%) (44,3% în servicii comerciale, iar 20,3% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 33% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%.
Activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților acestor activități economice.
Principalele activități economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), intermedieri financiare și asigurări (70,4%), hoteluri și restaurante (60,5%), administrație publică (60,2%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (59,2%).
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+16.500 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+13.300 persoane), sănătate și asistență socială (+12.300 persoane), învățământ (+10.800 persoane), construcții (+8.600 persoane), hoteluri și restaurante (+7.100 persoane), informații și comunicații (+6.900 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+6.100 persoane), respectiv în transport și depozitare (+5.800 persoane).
La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat doar în industria prelucrătoare (-7.100 persoane), administrația publică (-1.600 persoane) și în industria extractivă (-300 persoane).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2024 a fost 5,75 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 75.600 persoane, din care 68.200 persoane au fost salariați bărbați.
În profil teritorial, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost în regiunile București-Ilfov cu 26.200 persoane, Nord-Est cu 12,3 mii persoane, Sud-Muntenia cu 8.900 persoane, Sud-Vest Oltenia cu 8.700 persoane, respectiv Nord-Vest cu 8.600 persoane.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,7% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,6%).
Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,7%) au fost: Centru (39,4%), Sud-Muntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%), respectiv Sud-Est (32,9%).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,2% față de 44,9% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% față de 20,0% ponderea la nivel național).
La sfârșitul anului 2024 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (77,1%) și a înregistrat o creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.
Potrivit INS, distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,2% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 1,6% față de anul precedent. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.