România se poate afirma la export prin industria alimentară și cea energetică, a declarat, marți, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

'Nu putem vorbi de microcipuri. Cred în continuare că viitorul României va fi, mai ales în linia de export, către industria alimentară pe de-o parte și megawatt-ul pe cealaltă parte. Cred că megawatt-ul va fi produsul românesc cu valoare adăugată semnificativă, pentru că, de bine de rău, avem o bază energetică. Așa cum este ea, există, și sunt perspective de îmbunătățire', a spus Mihai Daraban, la conferința 'Nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești într-o lume în schimbare' , organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale.

El a menționat că, potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc la inovare și cercetare, iar în aceste condiții nu putem gândi viitorul economiei pe baza exportului de produse IT, microcipuri și semiconductori, ci va trebui 'să venim cu picioarele pe pământ'.

Mihai Daraban a subliniat faptul că industria alimentară va trebui să reprezinte un pilon de bază al economiei românești pe viitor, dar aici problema o reprezintă fragmentarea terenurilor. Potrivit acestuia, 578.000 de fermieri dețin suprafețe agricole cuprinse între 1 și 5 hectare, iar 178.000 au terenuri cuprinse între 5 și 30 de hectare.

'Spun aceste lucruri pentru că, uitându-ne la export, care fost cu 33,4 miliarde mai mic decât importul, în speță 92,6 miliarde de euro anul trecut, primii 100 de exportatori din cei 26.980 de exportatori înregistrați oficial de statul român la 31 decembrie, primii 100 realizează aproape 51% din total export. În primi 100 sunt trei firme românești. Primii 500 realizează 74% din total export. Aici de bine de rău găsiți 72 de firme românești, din care 59 private. Primii 1.000 care realizează 83% din total export, aici găsiți 209 firme românești, din care 136 private', a afirmat Mihai Daraban.

Potrivit sursei citate, exportul României este realizat de capitalul străin care are activitate în România, în mare parte, și trebuie să acceptăm acest lucru și de aceea trebuie sa fim foarte atenți când 'blamăm capitalul străin'.

'Noi nu avem un produs românesc cu valoare adăugată mare. Am spus de nenumărate ori, am tot respectul față de magiunul de Topoloveni, dar să nu cumva să cădem în păcatul să credem că vânzând acest produs și niște vinuri reinventate după aderarea la Uniunea Europeană, vom echilibra balanța comercială. Trebuie să fim realiști și de fapt acesta a fost mesajul întotdeauna pe care l-am dat guvernanților: România are o economie extrem de polarizată', a adăugat Daraban.

Președintele CCIR a vorbit în cadrul conferinței și despre importanța dialogului dintre decidentul politic și oamenii de afaceri.

'Sunt oarecum pesimist că mesajul nostru, mesajul oamenilor de afaceri, ceea ce se va discuta aici, va fi preluat de actualii decidenți politici. Și la nivelul CCIR, și la nivelul ASPES, am constatat că oamenii de afaceri care conduc companii puternice nu sunt chemați la masa dialogului. De fiecare dată am susținut faptul că lucrurile nu trebuie amestecate. Trebuie susținut un dialog pe categorii de business, pentru că cerințele întreprinderilor mari și foarte mari sunt cu totul altele decât cele ale microîntreprinderilor. Statul nu trebuie să mimeze un astfel de dialog doar de dragul presei sau al unei poze de grup, iar datele economice pe care același stat le furnizează anual nu ar trebui să rămână neprocesate. Trebuie plecat de la realitatea din teren, iar datele pe care Sistemul Cameral le analizează în fiecare an nu arată deloc rău. Vă pot spune, astfel, că pentru anul 2023 au depus bilanțul financiar 917.881 de companii, cu 51 de companii mai mult decât în anul precedent. Există o creștere a cifrei de afaceri de peste 37 de miliarde de euro, de la 490 de miliarde de euro în 2022 la 527,89 miliarde de euro în 2023. Într-adevăr, profitul a stagnat undeva la 53,28 de miliarde de euro, acest lucru fiind cauzat mai mult de taxa pe dividende care, cu siguranță, va influența și în viitor acest indicator. În concluzie, mediul de business nu ar trebui provocat de decidentul politic, ci lăsat să-și facă treaba, pentru că, așa cum vedem, și-o face foarte bine', a punctate președintele CCIR, Mihai Daraban.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a participat marți, la conferința 'Nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești într-o lume în schimbare', organizată de Banca Națională a României (BNR) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), potrivit unui comunicat al CCIR.

Conferința și-a propus aducerea în discuție a celor mai importante provocări din economia românească și, în același timp, identificarea principalelor direcții prin care se poate ajunge la un model economic românesc în cadrul Uniunii Europene.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica)