Românii își evaluează cunoștințele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6 din 5, în timp ce, la nivel general, percepția asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă, iar 70% dintre aceștia o consideră un lucru bun în 2025, în creștere față de 63%, în 2024, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform datelor centralizate în cercetarea 'Digitalizarea sistemului de educație în România', calitatea internetului și digitalizarea firmelor private sunt pilonii cel mai bine evaluați (4/5 și respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituțiilor statului și nivelul general al cunoștințelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).

Analiza pe segmente arată că tinerii din Generația Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generațiile mature. Astfel, în funcție de gradul de urbanizare, orașele cu peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar București este sub medie, cu 3,3/5.

Totodată, românii își evaluează cunoștințele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5, marjă în care elevii sunt considerați cel mai bine pregătiți din punct de vedere digital (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5). În același timp, părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).

În ceea ce privește utilizarea internetului și accesul la tehnologie, datele cercetării evidențiază faptul că, în România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenți se încadrează în categoria utilizatorilor susținuți (cel puțin trei ore, zilnic). De asemenea, smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în nouă din zece gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone și tabletă.

Pe de altă parte, percepția generală asupra școlii este una modestă, cu o notă medie acordată de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români îi acordă note între 5 și 8, doar 14% oferă scoruri de 9 și 10, iar 12% o evaluează sub 5.

Potrivit sursei citate, în relația actuală cu unitățile de învățământ, părinții și elevii declară un nivel moderat de satisfacție: procesul de înscriere și comunicarea cu școala funcționează relativ bine, însă monitorizarea progresului și utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.

'Până în 2030, respondenții se așteaptă ca școala să își schimbe radical metodele de învățare. Flexibilitatea programei și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esențiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiționale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învățare vor deveni mai flexibile și interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale și realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie - o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăța și profesorii vor preda', se menționează în studiu.

În plus, dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și reducerea poverii birocratice a profesorilor sunt considerate priorități pentru viitor, în timp ce rolul școlii de a pregăti pentru carieră, de a stimula munca în echipă și comunicarea rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educației va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.

Referitor la atitudinea față de intensificarea digitalizării, 72% dintre respondenți cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi și 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări.

Cercetarea de specialitate relevă faptul că 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți afirmă că digitalizarea le-ar face viața mai ușoară.

Cu toate acestea, sunt evidențiate o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea școlilor. Printre cele mai menționate se află: dependența de dispozitive (35%), elevii distrași de obiectivele educaționale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinți (28%), precum și lipsa de pregătire a profesorilor (27%). 'O barieră importantă este și îngrijorarea legată de siguranța copiilor în mediul digital - cyberbullying și furt de date personale', notează realizatorii studiului.

Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că ministrul Educației ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele școlare (38%) și unitățile de învățământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanți, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influență percepută mult mai redusă.

Pe segmentul noilor tehnologii, românii privesc Inteligența Artificială ca pe o oportunitate în educație, iar printre beneficiile menționate se află: alternative mai ieftine la meditații (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale și simulările virtuale pentru concepte complexe.

În schimb, principala teamă este pierderea contactului uman și a relației directe dintre elevi și profesori. Alte îngrijorări includ presiunea psihologică asupra elevilor și riscul unor recomandări superficiale. 'În mod surprinzător, românii nu se tem că inteligența artificială ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor', susțin specialiștii.

Studiul 'Digitalizarea sistemului de educație în România' a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute, în august 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Datele au fost colectate online și au fost comparate cu rezultatele ediției anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeași populație-țintă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)