Aproape nouă din zece persoane ocupate desfășoară activități care solicită un timp de lucru de 30-40 de ore săptămânal, dar nu este de neglijat nici proporția persoanelor care sunt ocupate în activități ce depășesc 40 ore de lucru săptămânal (8,7%), conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică în Ancheta privind Condițiile de viață ale populației din România în anul 2024.

Potrivit sursei citate, pe medii de rezidență, diferențieri importante se constată în cazul persoanelor care lucrează 30-40 ore pe săptămână: ponderea acestor persoane a fost de 94% în mediul urban, cu 10,6 puncte procentuale mai mare decât în rural. S-a constatat însă că ponderea este mai mare în mediul rural pentru persoanele care lucrează peste 40 ore (13,3%), de 2,5 ori mai mare decât ponderea persoanelor de 16 ani și peste cu acest program de lucru săptămânal, din mediul urban.

Un program obișnuit de lucru care depășește 40 ore săptămânal se întâlnește mai frecvent în cazul bărbaților (11,1%), decât al femeilor (5,5%), acestea din urmă înregistrând o pondere mai mare în cazul activităților care necesită un program de lucru între 30 - 40 ore pe săptămână (92,8% în cazul femeilor), fiind cu 5,7 puncte procentuale mai mare față de cel al bărbaților cu același program de lucru săptămânal.

Dintre persoanele ocupate cu program de lucru prelungit de peste 40 de ore pe săptămână, în funcție de nivelul educațional al acestora, se evidențiază persoanele cu nivel scăzut de educație, ponderea acestora fiind de 20,5%.

'Numai 3,8% dintre persoanele cu nivel superior de educație au declarat un program de lucru de peste 40 ore săptămânal, în timp ce 95,8% dintre persoanele cu studii superioare au declarat un program de lucru obișnuit de 30-40 ore pe săptămână', se menționează în cercetarea INS.

Structura pe grupe de vârstă a populației ocupate arată o distribuție relativ echilibrată: mai puțin de o treime dintre persoanele ocupate sunt persoane în vârstă de 50 ani și peste, 45,7% sunt persoane din grupa de vârstă 35-49 ani, iar un sfert (25,3%) sunt persoane tinere, sub 35 ani. În general, din distribuția după sex și vârstă a persoanelor ocupate nu rezultă diferențieri majore, totuși ponderea femeilor este superioară celei a bărbaților la grupa de vârstă 25-34 ani, cu un punct procentual și la grupa de vârstă 35-49 ani, cu 4 puncte procentuale și inferioară la toate celelalte grupe de vârstă, cu 0,2 - 2,2 puncte procentuale.

'Nivelul de educație mai ridicat, precum și încheierea mai devreme a vieții active comparativ cu locuitorii de la sate și comune care continuă să lucreze în agricultură și la vârste înaintate, fac ca populația ocupată din mediul urban să fie mai concentrată în grupele mediane de vârstă, iar ponderea persoanelor ocupate în vârstă (de 65 ani și peste) din mediul rural să o depășească pe cea din mediul urban, cu 0,7 puncte procentuale', explică INS.

Statutul profesional majoritar este cel de salariat, 86,6% dintre persoanele ocupate menționând că au un astfel de statut. Ponderea salariaților în populația ocupată din mediul urban (95,1%) este de aproape 1,3 ori mai mare decât cea din rural, iar ponderea altor categorii de persoane ocupate din mediul rural (25,3%) este, în anul 2024, de 5,2 ori mai mare decât cea din urban.

Conform Anchetei asupra calității vieții, dintre salariații cu contract pe termen nedeterminat, 99,3% lucrează în baza unui contract de muncă scris, ponderea acestora fiind superioară în mediul rural cu 0,1 puncte procentuale celei din mediul urban (99,4% în rural, față de 99,3% în urban).

Pe regiuni de dezvoltare se constată că regiunea Vest deține ponderea cea mai mare a salariaților cu contract de muncă scris pe perioadă nedeterminată, din total salariați cu contract pe termen nedeterminat (99,9%), iar regiunea Sud-Vest Oltenia, cea mai mică pondere (97,5%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Cristian Anghelache, editor online: Irina Giurgiu)