Administrația Națională Apele Române va avea un director interimar, pe o perioadă tranzitorie, care are un mandat clar de transparență și reorganizare, și anume Florin Ghiță, care a fost șef de serviciu în cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea, SGA Ilfov-București, a anunțat, sâmbătă dimineața, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

'Am decis să dăm o Direcție nouă la Apele Române. Vom avea un director interimar pe o perioadă tranzitorie, care are un mandat foarte clar de transparență, care are un mandat foarte clar de reorganizare. Este vorba de domnul Florin Ghiță, care a fost din 2014 până în 2023 șef de Serviciu în cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea SGA Ilfov-București. Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri (Administrație Bazinală de Apă n.r) și SGA-uri (Sistem de Gospodărire a Apelor n.r). Un om care din 2023 are calitatea de inginer șef al aceleiași Administrații din București-Ilfov', a declarat Diana Buzoianu într-o conferință de presă.

Potrivit acesteia, Florin Ghiță a scris articole, publicații de specialitate în acest domeniu, și urmează să își consolideze o echipă cu mandatul de transparentizare a instituției și de reorganizare a acesteia.

'Noi ne dorim ca povestea instituției Apele Române să fie o poveste care să dea speranță că lucrurile se pot schimba, deși au fost făcute foarte multe nereguli în ultimii ani în această instituție. De undeva lucrurile trebuie să pornească, să fie îmbunătățite, iar astăzi este momentul în care facem primul pas pentru reorganizarea și eficientizarea și reforma Apele Române, o reformă care, de altfel, am spus că va fi o prioritate a Ministerului Mediului în perioada următoare.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis, vineri, din funcție, pe directorul Administrației Naționale 'Apele Române', Sorin Lucaci, motivând decizia prin faptul că România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani esențiali pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor.

'Am avut mai multe analize de-a lungul timpului pe care le-am adus inclusiv în spațiul public, în atenția publică, cu privire la fondurile europene care au fost ratate. Vorbim de peste 300 de milioane de euro care nu au mai fost folosite, bani care s-ar fi putut transforma în sute de kilometri de diguri, bani care s-ar fi putut transforma în baraje, în poldere, infrastructura absolut esențială ca oamenii să fie în siguranță. Am văzut deja că în fiecare an avem inundații în urma cărora oamenii își pierd viețile, comunități întregi sunt distruse, iar în acest context nu putem accepta faptul că au fost pierdute peste 300 de milioane de euro. Știm cu toții discuția, inclusiv de la Praid, faptul că până în momentul de față nu există, practic, niciun fel de explicație de ce în planurile de management de risc inundarea Salinei Praid era considerată cu un risc moderat, asta în contextul în care deja de mai multe ori fuseseră inundații, una foarte mare, în 2023, în exact același an în care a fost ulterior modificat planul de risc la inundații, exact pe pentru zona respectivă', a explicat ministra Mediului în conferință.

Ea a precizat că directorul demis are la dispoziție cinci zile pentru a contesta decizia, însă ea consideră că 'evidența nu poate fi negată în niciun fel de instanță'.

Diana Buzoianu a reamintit că în urmă cu o lună a fost trimis Corpul de Control la ANAR, iar acesta a primit mii de documente și urmează ca săptămânile următoare să fie gata o concluzie preliminară.

'Tocmai de aceea am trimis un Corp de control ca să existe niște răspunsuri obiective. Oricine pierde 300 de milioane de euro mă gândesc că va avea niște explicații în spate, dar, repet, în contextul în care ne confruntăm cu inundații în fiecare an, este evident că explicații subiective nu pot fi acceptate. Avem nevoie de o analiză obiectivă. De aceea am trimis și Corpul de control. Corpul de control are mai multe obiective, de fapt, nu doar fondurile europene. Sunt mai multe probleme care trebuie să fie identificate în Apele Române, printre care inclusiv analiza organigramelor și modalității de funcționare de exemplu, a inspectorilor de control, a inspecției și a controlului în teren, pentru că, repet, ne dorim ca acest document să fie inclusiv o bază pentru viitoarea reorganizare', a mai afirmat ministra Mediului.

Ea a mai precizat că există o decizie oficială consemnată într-un Memorandum asumat în Guvern, în urmă cu două săptămâni, care 'spune foarte clar' că în urma negocierilor cu Comisia Europeană, deși s-a încercat salvarea a fiecărui euro din fondurile europene, Comisia nu am mai avut încredere că pot fi implementate proiectele, pentru că din cei peste 400 km de diguri, niciunul nu era finalizat.

'Din cele 13 baraje, un singur baraj avea stadiile necesare ca să poată să fie finalizat până la finalul lunii august de anul viitor. Vorbim de un baraj, de un polder din cele 13 poldere, tot așa, un singur polder era în această situație. Vorbim de un polder și un baraj din județul Bihor, unde, de altfel, administrația a luat decizia să se separe de procesul centralizat și tocmai de aceea ar și reușit să implementeze și să fie credibil în fața Comisiei că va urma inclusiv să existe această infrastructură. Deci, noi avem astăzi o decizie oficială asumată în Guvern, care stabilește foarte clar care au fost rezultatele negocierilor Comisia Europeană și știm foarte clar că pe zona de ape s-au pierdut peste 300 de milioane de euro', a explicat Buzoianu. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)