Convergența economică a României rămâne unul dintre cele mai importante procese de transformare din ultimele decenii, având implicații economice, sociale și geopolitice, cu efecte directe asupra calității vieții, afirmă prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

'Convergența economică a României rămâne, dincolo de dimensiunea celorlalte evoluții economice, sociale și geopolitice, unul dintre cele mai importante procese de transformare trăite în ultimele decenii. Creșterea veniturilor, extinderea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și la crearea unor oportunități mai largi. Totuși, pentru ca acest parcurs să fie sustenabil și ireversibil, este esențial să înțelegem nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile inerente economiilor emergente', explică Leonardo Badea, într-o analiză transmisă marți AGERPRES.

Economiile emergente, inclusiv România, funcționează cu deficite externe mari și persistente, ceea ce le face dependente de finanțarea internațională. 'Prezența unor deficite externe mari și persistente reflectă o dependență accentuată de finanțarea externă, ceea ce le face mult mai vulnerabile la șocuri internaționale și retrageri bruște de capital. Ajustările necesare pentru corectarea dezechilibrelor externe pot fi dureroase atât pentru economie, cât și pentru societate', afirmă Leonardo Badea.

De asemenea, o creștere rapidă, însoțită de dezechilibre externe, riscă să genereze corecții economice și sociale severe.

În acest sens, prim-viceguvernatorul BNR a menționat exemplul economiilor emergente care s-au dezvoltat în cadrul unei uniuni economice, respectiv țările din Europa Centrală și de Est, precum și exemplul 'tigrilor asiatici' - Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia, care au înregistrat creșteri spectaculoase fără a face parte dintr-o uniune economică.

Pe de altă parte, țările din grupul BRICS sunt considerate economii emergente, dar cu diferențe între ele de dimensiune, dinamică și context. 'China, a doua economie a lumii, are un PIB mai mare decât multe economii avansate, precum cele din grupul G7. Nu în ultimul rând, țări pe care astăzi le considerăm avansate, la un moment au fost emergente sau în curs de dezvoltare. Exemple în acest sens ar putea fi Japonia sau Germania, care, după al Doilea Război Mondial, au cunoscut procese de dezvoltare majoră, însoțite de rate importante de creștere economică', a menționat Badea.

Potrivit acestuia, studierea procesului de convergență către o economie avansată poate fi realizată prin modele cantitative, de la Solow (1956) până la modele neoclasice precum Ramsey (1928) și Koopmans (1963) și Cass (1965).

Astfel, modelul Solow arată că economiile emergente, având un nivel inițial mai redus al capitalului, cresc mai rapid decât cele avansate, dar ritmul se temperează odată cu apropierea de echilibru.

'Pentru a reda cât mai bine procesul de convergență am recurs la parametrizarea modelului Solow pentru cazul unei economii avansate, respectiv al unei economii emergente aflate într-un proces de convergență. În cadrul acestui exercițiu contrafactual cantitativ am considerat o calibrare relativ standard, unde rata de depreciere a capitalului este de 5% pe an, rata de economisire este de 20%, în timp ce ponderea capitalului în venitul total din economie este 30%. În cadrul exercițiului, cele două tipuri de economii se deosebesc prin nivelul inițial al capitalului pe locuitor. Astfel, pentru economia emergentă am considerat un nivel al capitalului pe locuitor de 5 mii de euro, în timp ce pentru economia avansată, nivelul capitalului pe locuitor a fost calibrat la 10 mii de euro. Întrucât rata de depreciere a capitalului, rata de economisire, respectiv ponderea capitalului în venitul total din economie sunt aceleași pentru ambele tipuri de economii, rezultă un nivel de echilibru pe termen lung al capitalului pe locuitor de 72 mii de euro. Pentru analiza de față am considerat un orizont de timp de 35 de ani', a explicat Leonardo Badea.

Modelul Solow distinge între convergența absolută - economiile similare tind să atingă același nivel de dezvoltare, țările mai sărace crescând mai repede - și convergența condiționată, când țările aflate departe de propriul nivel de echilibru cresc mai rapid. Acest cadru explică parțial dinamica pozitivă a economiilor emergente din Europa Centrală și de Est după aderarea la UE.

'De la momentul integrării în Uniunea Europeană și până în prezent, datele evidențiază un progres remarcabil pentru România în termeni de convergență reală. Produsul intern brut pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), a crescut de la aproximativ 10.800 euro în 2007 la circa 31.000 euro în 2024 - o triplare în decurs de 17 ani', precizează reprezentatul BNR.

În opinia sa, România a înregistrat una dintre cele mai dinamice evoluții din Europa Centrală și de Est, depășind Ungaria și ajungând din urmă Polonia. Totuși, volatilitatea economică rămâne mai mare decât în Germania sau media UE, iar integrarea la UE a adus, conform modelului lui Robert Lucas, o asimilare medie de aproape 90% a beneficiilor apartenenței la Uniune.

'Pentru Europa Centrală și de Est, evoluțiile evidențiate subliniază faptul că România a avut una dintre cele mai accelerate și mai susținute dinamici ale PIB pe locuitor din regiune. La momentul aderării la Uniunea Europeană, în ceea ce privește acest indicator, țara noastră se plasa la un nivel superior doar Bulgariei. Totodată, PIB-ul pe locuitor al Ungariei era superior celui al României și al Poloniei. Circa 18 ani mai târziu, în 2024, PIB-ul pe locuitor al României era foarte apropiat de cel al Poloniei și superior celui aferent Ungariei', mai spune Leonardo Badea în analiza citată.

În ceea ce privește economisirea internă, un al doilea exercițiu contrafactual bazat pe modelul Solow arată că diferențe mici în ratele de economisire pot genera diferențe notabile în capitalul pe locuitor pe termen lung. 'După 35 de ani, o economie cu o rată de economisire doar ușor mai ridicată înregistrează un capital pe locuitor cu aproximativ 6,8% superior celeilalte', explică Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR subliniază că procesul de convergență generează transformări ireversibile, însă contextul extrem de favorabil post-criză financiară - cu investiții externe ridicate, fonduri europene, dobânzi scăzute și spațiu fiscal amplu - nu poate constitui reper pentru viitor. 'Ratele mari de creștere din trecut nu garantează performanțe similare viitoare, nici creștere permanentă a productivității', adaugă el.

Pentru sustenabilitate, România are nevoie de un model de dezvoltare adaptat noilor condiții, care să consolideze capitalul intern, piețele financiare, productivitatea prin educație, inovare, tehnologie și infrastructură, să utilizeze eficient fondurile europene și să diversifice sursele de creștere, inclusiv prin exporturi și IMM-uri.

'Adevărata provocare pentru o țară emergentă este curajul de a-și schimba modelul de dezvoltare, iar pentru aceasta nu trebuie ratată oportunitatea oferită astăzi de inovație, transformarea digitală și utilizarea inteligenței artificiale. Avem nevoie de cât mai multe companii inovatoare și de centre de excelență în cercetare și inovare. Avem nevoie de toate resursele naționale de capital uman și de o înțelegere cât mai răspândită în societate și în mediul de afaceri a importanței acestui proiect de țară', consideră prim-viceguvernatorul BNR.

Potrivit sursei citate, conjunctura actuală permite țărilor emergente pregătite să parcurgă rapid etape de dezvoltare, însă există riscul de a rămâne doar consumatori de tehnologie. 'Țările emergente trebuie să privească dincolo de calculele economice, asumându-și transformarea instituțiilor, a proceselor și a mentalităților, pentru a stimula inovația, creativitatea și dezvoltarea de soluții tehnologice noi, evitând stagnarea', subliniază oficialul BNR.

În opinia sa, pentru țările aflate în 'capcana veniturilor medii', capitalul nu este suficient, fiind esențială o cultură a creativității, inovării și încrederii. În lipsa acesteia, riscul captivității într-o zonă de stagnare crește semnificativ.

'Noul val al revoluției tehnologice nu mai este doar o schimbare de mijloace de producție, ci o redefinire a felului în care societățile își creează valoarea, iar pentru economiile emergente oportunitatea este mai mare ca oricând', a concluzionat Leonardo Badea în analiza sa privind convergența economică a României în context european.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)