Aproape 15% dintre gospodăriile din România nu au putut achita la timp, în 2024, în cel puțin o situație, unele cheltuieli curente importante (întreținerea locuinței, rate la împrumuturi, plata utilităților etc.), din cauza situației financiare nesatisfăcătoare, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Dintre plățile pentru care s-au înregistrat restanțe în cursul anului trecut, cele mai frecvente cazuri (94,9%) au fost cele cu întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura, energia electrica etc.).

'Plata ratelor la bănci reprezintă o prioritate pentru fiecare gospodărie. Cu toate acestea, 9,8% dintre gospodării au menționat că, din cauza situației financiare precare, au înregistrat restanțe la ratele pentru diverse împrumuturi (altele decât împrumuturile pentru achiziționarea locuinței principale). Ponderea mai mică a acestor restanțe este, în principal, explicabilă prin specificul acestor tipuri de plăți care sancționează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum și prin frecvența redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi', conform rezultatelor unei anchete asupra calității vieții, derulate de INS.

Potrivit sursei citate, în anul 2024, ponderea gospodăriilor cu restanțe a scăzut cu 1,2 puncte procentuale față de anul precedent, iar pe medii de rezidență cu 0,8 puncte procentuale în mediul urban și cu 1,7 puncte procentuale în mediul rural.

În mediul rural, 16,5% dintre gospodării au specificat că, în cursul anului trecut, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuieli curente importante, mai mult cu trei puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au întâmpinat mai frecvent restanțe la achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (93,1% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanțe s-a menționat tot pentru achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (96,8% dintre gospodării).

La fel ca și în anul 2023, fenomenul restanțelor în 2024 este mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii dependenți (17,2%), al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur cu cel puțin un copil minor în întreținere (28,7%) și al gospodăriilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii minori în întreținere (29,4%).

În funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei se observă că alte categorii de persoane neocupate (elev sau student, casnică și altă persoană inactivă) se regăsesc în situația cea mai dificilă, ponderea gospodăriilor care nu și-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 40,8%, iar dintre acestea 93,3% au înregistrat cel puțin o restanță la plata cheltuielilor de întreținere a locuinței (apa, gazul, căldura, energia electrică etc.).

Aproape un sfert dintre gospodării (24,7%) au afirmat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei, iar dacă se iau în considerare și gospodăriile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei (42,6%), peste două treimi din totalul gospodăriilor întâmpină astfel de dificultăți, mai puțin în cazul gospodăriilor din mediul urban (63,5%) și mai mult în cazul gospodăriilor din mediul rural (72,1%).

Datele INS mai arată că ponderile cele mai mari ale gospodăriilor care fac față cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielilor curente se regăsesc în cazul celor al căror cap de gospodărie are vârsta de 75 de ani și peste (34,7%), respectiv al celor cu vârstă de 65-74 ani (28,9%) și în cazul gospodăriilor al căror cap de gospodărie sunt din alte categorii de persoane neocupate (52,4%). Raportat la tipul gospodăriei, dificultăți foarte mari sau mari la plata cheltuielilor curente au întâmpinat gospodăriile formate din doi adulți cu trei și mai mulți copii (43,9%).

Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mică pondere a gospodăriilor, în care opinia capului gospodăriei, a fost aceea că face față cheltuielilor 'cu mare dificultate' sau 'cu dificultate', s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (16,5%), iar cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (32,9%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)