Guvernul României ar trebui să facă un aranjament cu Fondul Monetar Internațional (FMI) prin care să fie amânată o parte din rambursarea datoriilor publice externe ale României, iar sumele disponibilizate să fie folosite exclusiv pentru programe de investiții majore, susține Constantin Boștină, președinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

''În opinia Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Guvernul României ar trebui să beneficieze de situația actuală a României când nu are niciun fel de datorii față de FMI, dar are active DST (drepturi speciale de tragere, n.r.) la FMI de 2,739 miliarde, care echivalează cu 3,210 miliarde euro. În ce sens să beneficieze? Guvernul României să facă un aranjament cu FMI prin care, într-o colaborare cu Banca Mondială și Banca Central Europeană, să se amâne rambursarea datoriilor publice externe ale României, scadente în 2025, 2026, 2027, iar sumele disponibilizate în această schemă să fie folosite de Guvernul României exclusiv pentru programe de investiții majore, generatoare de angajare de forță de muncă, de unități de producție care să pună în valoare resursele de materii prime, prelucrate în produse finite pentru consumul intern și pentru export'', a afirmat Constantin Boștină.

Potrivit acestuia, prin această acțiune s-ar putea disponibiliza o masă monetară ce poate fi folosită exclusiv în investiții.

''Ceea ce propun eu nu s-a mai făcut în România. Este un tip de acțiune nouă, inovativă, care s-ar putea face în condițiile în care FMI acceptă. Guvernul trebuie să inițieze o astfel de acțiune, de aranjament cu FMI prin care organizația internațională să sprijine finanțatorii actuali ai României care sunt: Banca Mondială, Banca Centrală Europeană (BCE) și alte grupări financiare, să accepte să facă o rescadențare a datoriei pe anul acesta, anul viitor și 2027, astfel încât să scadă presiunea asupra bugetului României de a restitui împrumuturile. Astfel, se disponibilizează o masă monetară care trebuie folosită exclusiv în investiții care să dezvolte activitățile productive, să angajeze forță de muncă, să creeze producție de bunuri de consum interne și pentru export. Dacă angajezi forță de muncă suplimentară îți cresc și sursele de venit: impozite, taxe, CASS și așa mai departe - nu mărindu-le, ci creând sursa de a aduce bani din impozite și taxe. Pe de altă parte, se creează o producție de bunuri interne și nu mai este nevoie să se apeleze la importuri care afectează balanța de plăți externe. Este o chestiune de voința și de decizie a Guvernului'', a explicat Constantin Boștină pentru AGERPRES.

Conform sursei citate, o delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI) se află în perioada 3-12 septembrie 2025 la București pentru a analiza evoluția economiei românești.

''Așa cum se știe o delegație a FMI a mai vizitat România în februarie 2025. Una din măsurile recomandate atunci a fost și creșterea TVA la 21%, recomandare, în opinia mea, neadecvată soluțiilor normale de care are nevoie în prezent economia României'', a adăugat Constantin Boștină.

Potrivit acestuia, vizitele delegațiilor FMI și consultările cu autoritățile române sunt un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre ale fondului.

Cu acest prilej, în practica FMI se procedează la examinarea situației financiare și economice a României la nivel național, iar fondul formulează unele recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare și economice ce ar trebui de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei naționale, se mai arată în document.

''Nimic rău în această practică care a fost acceptată de România din momentul în care a devenit membră a FMI. Dar ce găsește acum în septembrie 2025 delegația FMI în situația economică și financiară a României: datoria externă la finalul anului 2024 - 202 miliarde euro; deficit bugetar planificat pentru 2025 - cca. 235 miliarde lei; dobânzi la credite externe de plătit în 2025 - cca. 53 miliarde lei; deficitul bugetar după 7 luni din 2025, deci la 31 iulie 2025 - 76,4 miliarde lei, deci în creștere în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024'', se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)