Uniunea Europeană și partenerii de discuție sunt foarte încântați de actualul guvern, de fermitatea pe care o avem, de măsurile complet 'nepopulare', a afirmat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă, după vizita de lucru la Bruxelles.

El a prezentat concluziile vizitei, stadiul implementării Politicii de Coeziune și a PNRR, negocierile privind Granturile SEE & Norvegiene din viitoarea perioadă de programare, respectiv finanțarea de măsuri sociale.

'Cumva e un pic ingrat, dar trebuie să vă spun asta: Uniunea Europeană și partenerii pe care i-am avut sunt foarte încântați de actualul guvern și de fermitatea pe care o avem, de măsurile complet 'nepopulare'. Uitați-vă la Franța. În Franța ei nu pot, de exemplu, să treacă bugetul pentru că nu pot să-și asume politic reformele. Faceți comparații. Ceea ce face Ilie Bolojan ca prim-ministru acum este un lucru pe care România nu l-a mai avut ca responsabilitate a unui politician vreodată în ultimii nu știu câți ani. Într-adevăr, este nevoie de mai multă empatie în comunicare, este nevoie să explici, se mai fac poate și erori', a adăugat Pîslaru.

Ministrul Investițiilor a subliniat că asumarea este 'complet nepopulară, antipoliticianistă', însă necesară pentru a pune 'casa în ordine' și pentru a crea 'o minimă credibilitate'.

'Dacă eu nu asigur Uniunea Europeană că îmi păstrez cheltuielile și aduc venituri ca să pot să-mi țin bugetul, n-am cum să justific să-mi dea Uniunea Europeană pe mână încă 20 de miliarde de euro. Dacă ești bun bun gospodar, are încredere că poți folosi banii respectivi. Condiționalitatea aceea de deficit bugetar excesiv de aici pleacă. Dacă tu nu ești în stare să-ți organizezi finanțele publice naționale, de ce ai fi în stare să-ți organizezi banii europeni? Astea sunt cele două linii: ordine în finanțele publice și banii europeni cu pedala pe accelerație. Suntem ministerul care va presa pe modernizare și pe folosirea banilor europeni în perioada următoare', a adăugat Pîslaru.

În cadrul vizitei de la Bruxelles, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a discutat, printre altele, despre mecanismul Restore, instrument european de intervenție rapidă în situații de criză și urgență.

'Am fost luni și marți la Bruxelles, unde am avut o serie de întâlniri despre care aș vrea să vă povestesc câteva lucruri. M-am întâlnit cu președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola. Am discutat despre mecanismul Restore, acea facilitate de urgență pe care imediat am activat-o pentru dezastrele din județele Neamț și Suceava pentru a putea veni în ajutorul acestor județe. Suntem o bună practică la nivel european. Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie anul trecut - și acest termen atât de scurt reprezintă un record și demonstrează cum Uniunea Europeană este aproape de cetățeni', a menționat Dragoș Pîslaru.

El a discutat totodată cu președinta Metsola despre fondurile europene, despre fondurile existente și nevoia de flexibilitate, având în vedere provocările tot mai variate pe care le avem în implementare astăzi.

'Totodată, am avut o discuție despre poziționarea Parlamentului referitor la viitoarea programare multianuală, cadrul financiar multianual. În septembrie vor începe negocierile pe propunerea pe care a lansat-o Comisia. În propunerea Comisiei, România are o alocare pentru un plan național și regional de circa 60 de miliarde de lei. Vom avea o poziție activă ca stat în această perioadă, ca să ne asigurăm că, pe de o parte, bugetul pentru întreg cadrul financiar multianual va rămâne la ambiția de 2 trilioane și, pe altă parte, că banii alocați României vor rămâne îndestulători pentru a putea acoperi atât lucrurile care țin de reforme și investiții naționale, cât mai ales de zona de coeziune clasică, de sprijin al regiunilor, al teritoriului, pe mecanismele existente, pe lângă celelalte instrumente legate de politica agricolă, dezvoltare rurală', a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, Parlamentul va avea o poziție puternică în acest proces, iar România va folosi prezența europarlamentarilor români, dar și discuțiile la nivel înalt 'pentru a ne urmări interesele naționale și cele la nivel european, ca să putem avea un nou cadru financiar multianual cât mai bun'.

'Am discutat apoi cu doamna Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv a Comisiei Europene pe portofoliu 'Oameni, Competențe și Pregătire' despre implementarea Fondului Social European Plus. România are o alocare record pe Fondul Social European Plus, discutăm de proiecte care ajută categoriile vulnerabile, dar în același timp sprijină educația, lupta împotriva abandonului școlar, tot ce înseamnă partea de pregătire profesională', a adăugat Pîslaru.

De asemenea, ministrul Investițiilor a discutat cu Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pe portofoliul de coeziune și reforme.

'Am discutat până acum în spațiul public despre proiectele care nu-și vor mai găsi finanțare în PNRR și pot fi trecute pe coeziune. Am avut această discuție pentru a ne asigura, ca stat membru, că avem flexibilitatea necesară pentru eventuale realocări, reajustări și inclusiv schimbări între Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională. În ansamblu, soluțiile prin care putem acum maximiza rezultatele, astfel încât să depășim această situație în care anumite proiecte ar rămâne fără finanțare este foarte importantă. Și am găsit o deschidere foarte mare', a completat ministrul.

Potrivit acestuia, România are 'undă verde pentru zona de discuții cu privire la preluarea proiectelor din PNRR, proiecte strategice'.

'O zonă care este prioritară pentru România este cea de spitale, pe lângă cealaltă zonă clară de infrastructură feroviară și rutieră. Detaliile le vom da pe parcurs. Ce a fost pentru mine important este să asigur un cadru politic prin care lucrurile acestea se pot întâmpla. E foarte importantă viziunea de a continua proiectele importante, care să poată să fie preluate de coeziune și duse până la următorul ciclu financiar din 2028, dacă va fi nevoie sau dacă sunt proiecte de valoare foarte mare, care trebuie să fie etapizate. Suntem așadar într-un proces de reașezare, parteneriat cu Comisia Europeană pentru a avea această imagine globală - și unul din mesaje a fost că infrastructura de transport și cea mai feroviară sunt critice nu numai în timp de pace, ci și acum, când avem aceste obiective legate de mobilitatea duală, civilă și militară. Există motive pentru ca România să poată aloca o finanțare europeană consistentă pentru a finaliza infrastructura de transport care este o prioritate-cheie.

Ministrul Investițiilor a mai făcut referire la negocierile care au avut loc pe granturile Spațiului Economic European și Norvegia.

'Aceștia sunt banii din partea statelor donatoare, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Discutăm de 600 de milioane de euro pentru perioada de programare 2021-2028. Alături de echipa din minister am reușit să recuperăm și să reașezăm lucrurile, astfel încât discuția pe care am avut-o în cursul zilei de luni ne dă speranța că putem, în luna noiembrie din acest an, să semnăm memorandumul de înțelegere ca apoi să intrăm în pregătirea finală pentru a da drumul la această finanțare. Finanțarea acoperă zone foarte importante, zona de tranziție verde, de dezvoltare locală, atingerea grupurilor vulnerabile: zona de inovare, partea legată de dezvoltare a mediului antreprenorial, zona de energie, justiție, afaceri interne, capacitate administrativă și bineînțeles, proiecte bilaterale care vor susține agenda Ministerului Afacerilor Externe. Avem nevoie de aceste resurse ca de aer. Ele nu sunt neapărat în completarea sau doar adiționale față de fondurile europene clasice, sunt o ocazie excepțională de a inova, de a pilota și de a pregăti mai bine proiectele pentru banii mulți pe care îi vom avea din cadrul financiar multianual', a precizat Păslaru.

În ceea ce privește PNRR, ministrul a subliniat că, până în august, 31 august 2026, 'trebuie sa ne concentrăm pe proiecte care au cele mai mari șanse de implementare.'

'În acest moment există deja peste 10 memorandumuri de la ministerul de linie deja finalizate, care sunt în procesul de avizare, urmând ca celelalte 10, care sunt în diverse forme de lucru, să le vedem în perioada imediat următoare. Mă aștept ca ședințele de guvern de joi și de săptămâna viitoare, să aibă o bună parte din aceste memorandumuri aprobate. Rolul pe care îl avem noi la Ministerul Investitorilor și Proiectelor Europene este ca, după ce vom avea această imagine cu proiectele unul câte unul din partea ministerelor, să creăm un tablou de bord național prin care să putem arăta cu adevărat care sunt proiectele pe care ne concentrăm pentru acest ultim an de implementare. Este o activitate de monitorizare unde Ministerul Investitorilor și Proiectelor Europene va apăsa destul de tare, iar pe partea de investiții vom intra într-un ritm accelerat de implementare', a adăugat Pîslaru.

El a subliniat că, în această săptămână, va avea loc o discuție pe simplificarea masivă a țintelor și jaloanelor din PNRR.

'Este o ofertă de sprijin pe care am tot cerut-o Comisiei Europeane și se pare că în această săptămână vom avea o primă versiune. Vom discuta apoi cu ministerele de linie cu privire la versiunea simplificată și modul în care se va considera că un jalon sau țintă sunt rezolvate. Ședința EcoFin în calendarul revizuit acum este pe 10 octombrie, nu pe 20 octombrie - și avem deja această discuție cu Comisia Europeană să accelerăm lucrurile, astfel încât să ne încadrăm pentru 10 octombrie, care ar însemna că atunci am aprobarea în cadrul Consiliului și am putea avea o versiunea oficială a PNRR pentru ultimul an de implementare. Remintesc că discutăm de o miză de 15-17 miliarde de euro care ar intra până la sfârșitul anului viitor, o sumă absolut fără precedent', a completat ministrul. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Pîslaru: UE este încântată de actualul guvern și de fermitatea pe care o avem, de măsurile 'nepopulare'