România nu are un tratament fiscal unitar pentru tot ceea ce înseamnă muncă dependentă, în condițiile în care există salariați care au contracte individuale de muncă cu un anumit tratament fiscal, dar și alte tipuri de contracte cu fiscalitate la alegere, aspect care discriminează, a afirmat vineri președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, după ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Potrivit acestuia, cel puțin un milion și jumătate de persoane au alte tipuri de contracte și care 'contribuie după bunul plac', deoarece Codul fiscal permite acest lucru.

'În ceea ce privește pachetul de măsuri fiscale, noi, cei din BNS, ne-am referit la elementele care țin de fiscalitatea de pe piața muncii. Am reproșat premierului și echipei guvernamentale că nu vor să rezolve o problemă majoră pe care o are piața muncii în momentul de față - și anume, nu avem un tratament fiscal unitar pentru tot ceea ce înseamnă muncă dependentă în România. Avem salariați care au contracte individuale de muncă cu un anumit tratament fiscal și mai avem 10 tipologii de alte tipuri de contracte care au fiscalitate la alegere - ori plătești la brutul pe care îl ai în contractul respectiv, ori plătești la minim, lucru care discriminează. Discutăm de cel puțin un milion și jumătate de persoane care au alte tipuri de contracte și care contribuie după bunul plac, deoarece Codul fiscal le dă voie pentru așa ceva', a menționat Dumitru Costin.

În ceea ce privește subiectul fiscalității și problemele de pe piața muncii, BNS a propus la sfârșitul întâlnirii de vineri o reuniune dedicată strict acestui subiect, cu participarea premierului, a ministrului de Finanțe și a ministrului Muncii, care va avea loc săptămâna viitoare. În acest sens, sindicaliștii pregătesc un pachet de propuneri.

'Premierul a acceptat propunerea BNS. Săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire distinctă, într-o zi și la o oră care va fi comunicată și dumneavoastră. Pentru asta pregătim un pachet de propuneri. Aș putea să mai adaug aici și alte elemente care lipsesc din pachetul de reformă', a adăugat liderul sindical.

Totodată, el a subliniat că nu există informații legate de 'sutele de mii de cetățeni români care lucrează sezonier în diverse state din Uniunea Europeană'.

'Premierul spunea: Domnule, avem un ecart foarte mare între cei care lucrează în România și cetățenii cu vârstă de muncă din România, avem foarte mulți care nu sunt ocupați' - și am replicat: 'Din păcate, nu aveți niciun fel de informație legată de sutele de mii de cetățeni români care lucrează sezonier în diverse state din Uniunea Europeană. România nu administrează aceste politici, nu are absolut nimic în ceea ce îi privește pe oamenii aceștia, nici în țară, nici în străinătate și România va deconta la un moment dat - pentru că atunci când vor ajunge la vârsta de pensie, le vom plăti pensiile minime', a adăugat Costin.

Pe de altă parte, liderul sindical a menționat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) își îndeplinesc parțial atribuțiile prevăzute în lege, fiind nevoie de un control parlamentar 'mult mai viu, mai prezent, pentru că sunt stat în stat din toate punctele de vedere'.

'În ceea ce ne privește, pachetul de reforme la sănătate este ok, pe zona de insolvență este ok. Sunt lucruri pe care și noi le-am semnalat în decursul timpului și care nu au fost rezolvate. O bună parte din propuneri rezolvă probleme pe care noi le-am semnalat. De asemenea, chiar dacă pare ciudat, e ok din partea noastră și proiectul de lege care vizează autoritățile. Aici am subliniat însă că avem o problemă care nu vine neapărat din salarii și din posturi, ci vine din faptul că instituțiile respective, că e ASF, că e ANRE, că e ANCOM, în momentul de față își îndeplinesc parțial atribuțiile prevăzute în lege - și asta implică obligația unui control parlamentar, pentru că ele sunt sub control parlamentar, nu sub control guvernamental, deci un controlul parlamentar mult mai viu, mai prezent, pentru că sunt stat în stat acolo din toate punctele de vedere. Pe noi ne interesează înainte de toate funcționalitate 100% a acestor instituții.', a mai spus Costin.

De asemenea, reprezentanții BNS au venit cu observații în ceea ce privești pachetul care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.

'Principiile pe care le-am enunțat vizează, spre exemplu, menținerea caracterului excepțional al funcțiilor publice cu timp parțial. Nu generalizăm acest instrument pentru că, altminteri, ne ducem la haos și la fragilizarea excesivă a statutului funcționarului. De asemenea, susținem introducerea unui plafon procentual pentru numărul de funcții publice ocupate part-time și interzicerea efectuării de ore suplimentare pentru aceste posturi, conform unei directive europene, pentru că știm și șmecheria asta. Îți schimbă și îți dau contract part-time și după aia te țin și îți plătesc ore suplimentare care au alt regim de plată mai avantajos', a precizat sindicalistul.

Dumitru Costin a mai făcut referire, în cadrul întâlnirii, la un anumit tip de tratament în ceea ce privește venitul minim de incluziune și indemnizația pentru asistenții personali privind executarea silită.

'Am cerut instituirea unui plafon maxim pentru că altminteri degeaba îți mai dau acel venit minim de incluziune dacă ți-l dau cu stânga și ți-l iau cu dreapta în integralitate. De asemenea, am cerut introducerea unei obligații de transparență privind apartenența politică a persoanelor care ocupă funcții publice de conducere și publicarea acestor informații într-un registru oficial accesibil publicului. Mai mult, am cerut ca pentru acele funcții în care se fac numiri politice, contractele să fie pe perioadă determinată. Vii cu omul politic care este ales sau pus în funcție acolo, pleci odată cu el. Nu rămâi, te dai în stânga sau în dreapta și umpli schema', a mai spus Costin.

În ceea ce privește proiectul de lege cu guvernanța corporatistă, liderul sindical susține că a venit cu un pachet de propuneri privind introducerea unor indicatori sociali care vizează negocierea și încheierea contractelor colective în companiile cu capital de stat, politica salarială din aceeași companie.

'Nu mi se pare normal să te dai lebădă în stolul de ciori că ești mare manager de companie cu capital majoritar de stat și faci profit, în condițiile în care iti plătești 70% din total salariați pe salariu minim, indiferent de munca, de calificare a acestora, de responsabilități pe care le au. Și încă alte două propuneri pe acest pachet de indicatori sociali care lipsesc din proiectul de lege', a adăugat Dumitru Costin.

În cadrul întâlnirii Consiliului Tripartit de vineri s-a discutat despre proiectul de lege cu reformele din sănătate, proiectul de lege cu pensiile de serviciu, justiția, în principal, proiectul care vizează reformele din administrația centrală și mai ales locală, proiectul care vizează insolvențele și cel referitor la guvernanța corporatistă la companiile cu capital majoritar de stat, proiectul de lege care vizează atât locurile de muncă cât și salarizarea în autoritățile de reglementare, ASF, ANRE, ANCOM și proiectul care vizează măsurile fiscale.
AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)