Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) își exprimă îngrijorarea cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare anunțate de Guvern și atrage atenția că există riscul ca aplicarea lor să ducă la reducerea drastică a activității din construcții, cu efecte directe asupra întregii economii.

Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenție, avertizează FPSC, într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului și miniștrilor Finanțelor, Transporturilor și Dezvoltării.

Mediul de afaceri din sectorul construcțiilor atrage atenția că o parte dintre măsurile propuse de Guvern riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcțiilor în PIB-ul României în 2025 și a contribuției Construcțiilor la creșterea PIB cu 3,7%.

'Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singură organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România, își exprimă profundă îngrijorare cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare anunțate în contextul consolidării fiscale care au un impact sever și direct asupra stabilității sectorului nostru și implicit asupra stabilității întregii economii românești. Înțelegând pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară, susținem reformele structurale orientate către eficientizarea administrației, combaterea evaziunii și digitalizarea aparatului public dar nu putem să nu atragem atenția că o parte dintre măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcțiilor în PIB-ul României în 2025 și a contribuției Construcțiilor la creșterea PIB cu 3,7%. FPSC este foarte preocupată pentru a găsi soluții de supraviețuire și a salva de la concordat, insolvență sau chiar faliment măcar o parte dintre firmele implicate în contracte publice, care în acest moment sunt contributoare la bugetul de stat și care au angajată forță de muncă, indiferent că sunt firme mari sau întreprinderi mici și mijlocii', se arată în document.

În acest context, FPSC vine cu propuneri de măsuri în sprijinul mediului de afaceri din construcții, fără a se pune o presiune suplimentară pe buget.

Prima propunere se referă la prioritizarea proiectelor funcție de stadiul fizic și posibilitatea de finanțare țînând cont și de numărul de contracte și valoarea lor pentru fiecare firmă implicată, în perspectiva evitării închiderii bruște a activității unor firme.

'Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui să rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-și putea continuă activitatea în regim de avarie și a evita șomaj masiv sau chiar falimente. Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate și nefacturate se vor factură și achita, înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acordă un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile)', spune FPSC.

Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate dar care nu au început și nu sunt pe listele de prioritate, garanțiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de 5 zile de la semnarea contractului să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării. Garanțiile deja depuse pentru contracte semnate, dar încă neîncepute și care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, să fie restituite imediat constructorului, este o altă propunere a constructorilor.

În al treilea rând, aceștia solicită reducerea perioadei de menținere a garanției după recepția la terminarea lucrărilor la maximum 3 ani pentru lucrări noi și la maximum 1 an pentru lucrări de reparații.

'Solicităm această în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinația 'garanție de bună execuție' pe baza experienței care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus. Solicităm că valoarea cumulată a garanției de bună execuție și sumele reținute să nu depășească 5%. Compensarea tuturor obligațiilor de plată ale operatorilor economici pentru lucrările executate cu obligațiile de plată ale statului. În noile condiții, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuțiile pentru sumele neîncasate. Lucrările puse în funcțiune să fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor)', sunt alte măsuri propuse de patronatele din construcții.

De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri din construcții vor crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare și a altor proiecte, precum și crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31.12.2026.

'Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susținerea lucrărilor și să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanțiilor cerute de instituțiile bancare. Finanțarea trebuie reglementată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat', explică aceștia.

În plus, ei propun anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro sau stabilirea unor criterii de aplicare.

'În forma actuală, obligația este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creșterile de prețuri, problemele cu forță de muncă etc. Armonizarea obligațiilor de plată aferente salariilor din construcții cu cele din economia națională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferența dintre salariul minim din construcții și salariul minim național la care se adaugă 300 lei exceptați deja în toată economia, mai puțin în construcții, adică 532+300=832 lei', mai cere FPSC.

În opinia constructorilor, măsurile propuse de pot să contribuie la o susținere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru această perioadă dificilă.

''Totuși, ne exprimăm îngrijorarea că, urmare a aplicării recentelor măsuri fiscale, există riscul reducerii drastice a activității din construcții, cu efecte directe asupra întregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenție. În acest sens, subliniem că în primul trimestru, conform datelor INS, construcțiile au fost singurele care au salvat creșterea economică. În primul trimestru din acest an, creșterea PIB de 0,3% s-a obținut prin creșterea înregistrată în sectorul construcțiilor de 9,9%. Perspectiva este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât, în anul 2024, amânarea plăților la programele finanțate, dar și eliminarea facilităților de care au beneficiat lucrătorii din acest sector, au făcut ca valoarea adăugată brută din construcții să se reducă cu 2,6% (sursă INS). Vă asigurăm de toată disponibilitatea noastră pentru a găsi cele mai bune soluții în scopul depășirii acestei perioade dificile', mai spune FPSC. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)