Noua regulă propusă de Ministerul Finanțelor de a taxa suplimentar toate societățile din România care fac parte dintr-un grup național sau internațional devine un derapaj grav în materie de legiferare fiscală și riscă să creeze premisele respingerii modelelor de business integrate, utilizate pe scară largă în economia europeană și globală.

''În esență, noua regulă propusă de MF taxează suplimentar toate societățile din România care fac parte dintr-un grup național sau internațional, nu pentru lipsa lor de profitabilitate în România, ci pentru simplul fapt că derulează operațiuni economice și financiare în cadrul grupului, inclusiv de finanțare. E ca și cum printr-un instrument fiscal 'original' de tip-ghilotină intervenim și chiar facem imposibilă funcționarea normală a celui mai utilizat model de business din întreaga lume, iar acest lucru contravine nu doar regulilor și principiilor consacrate și bine-cunoscute ale UE și OCDE, ci și altor tratate internaționale la care România este parte, inclusiv Tratatul de aderare la UE'', susține, într-un comunicat de presă, Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual președinte al Comitetului fiscal CCF.

Potrivit sursei citate, regula propusă nu mai are caracterul de corecție a derapajelor unor contribuabili, ci devine ea însăși un derapaj în materie de legiferare fiscală, care nu-și găsește echivalent în cadrul european și internațional.

''În nota de fundamentare a propunerii se fac trimiteri la procentul de 3% care ar fi folosit în SUA în cadrul așa numitului BEAT (base erosion anti-abuse tax, taxă reconfirmată în recentul OBBBA - One Big Beautiful Bill Act). Pentru a clarifica și această încercare de a arăta că s-ar fi preluat un mecanism folosit de SUA, adică o bună practică, suntem nevoiți să precizăm că orice comparație este total gratuită și nefundamentată, atâta timp cât plafonul BEAT se calculează prin raportarea la întreaga bază de cheltuieli deductibile ale unei companii (nu doar la cele de aceeași natură cum prevede proiectul propus de MF), iar suma care trece de acest plafon este impozitată la un nivel minim, nicidecum cu rata generală a impozitului pe profit'', notează CCF.

Pe acest subiect, Adrian Luca, prim-vicepreședinte în Consiliul superior al CCF, a arătat că propunerea Ministerului Finanțelor modifică radical formula de calcul, dar păstrează în mod artificial procentul de 3% din modelul american, utilizându-l într-un scop diferit față de mecanismul BEAT la care se face referire.

''Chiar și în cazul plafonului de 3% aplicat în Polonia pentru așa-numite profituri transferate, formula de calcul ține cont de întreaga masă de cheltuieli potențial deductibile și se aplică doar pentru tranzacții cu parteneri nerezidenți din jurisdicții fiscale necooperante sau cu impozitare foarte redusă, nu pentru toate tranzacțiile firești și corecte cu toți afiliații, inclusiv cele cu afiliați rezidenți în România. Prin urmare, propunerea Ministerului Finanțelor nu preia nici mecanismul american și nici pe cel polonez propriu-zis, ci doar procentul de 3%, aplicat însă 'original' după o altă formulă de calcul și într-un scop complet diferit și, evident, cu efecte economice negative pentru România'', se mai arată în comunicatul citat.

În viziunea CCF, pentru un investitor străin este cel puțin contrariant că, dacă nu aduce documente, poate să-și deducă în proporție de 50% cheltuielile nesemnificative cu mașina de serviciu, dar dacă pe bază de documente aduce din grupul său finanțare de zeci de milioane de euro și servicii absolut necesare dezvoltării filialei din România la un preț corect, plătește impozitul corect statului, nu poate deduce nimic din aceste cheltuieli.

''Pur și simplu, se ajunge la situația aberantă în care investitorul să fie penalizat pentru simplu fapt că face parte dintr-un grup. În esență, propunerea riscă să creeze premisele respingerii modelelor de business integrate, utilizate pe scară largă în economia europeană și globală, prin limitarea nejustificată a utilizării acestora în România. Subliniem că acest efect care trebuie înțeles la adevărata sa dimensiune. O companie care poate demonstra, pe bază de documente și analize bine fundamentate, de ce este mai avantajos și, în multe cazuri, nu are altă alternativă la împrumutul de la grup (pentru că nu găsește pe piață acel mix între valoare împrumut-preț-condiționalități), va ajunge la situația de a nu-și putea deduce costurile de finanțare. Aceasta înseamnă, practic, pierderea oricărei competitivități externe pentru companiile din România și blocarea finanțării pentru o mare parte din companiile serioase din România'', consideră experții.

Camera Consultanților Fiscali este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fără scop lucrativ, cu patrimoniu și buget propriu, constituită din consultanți fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de Ordonanța de Guvern nr. 71/2001. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)