Insistența unor nespecialiști de a promova un proiect greșit pentru reorganizarea Romsilva se poate explica doar prin dorința acestora de a face loc în piață și altor organizații, firme sau ONG-uri, care să administreze, total sau parțial, această uriașă avere a României, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, transmis joi.

'Romsilva administrează 3,1 milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea statului. Are cantoane, cabane, păstrăvării, centre de colectare și prelucrare a fructelor de pădure. Are un hotel de 4 stele în București, are parcuri naționale și are herghelii de cai de rasă de o valoare inestimabilă. Toate acestea se află, deocamdată, în proprietatea statului și așa trebuie să rămână! Dacă privim dincolo de exercițiile de comunicare ale miniștrilor, dincolo de video-urile, textele și tricourile inscripționate propagandistic, vedem valoarea Romsilva. Doborârea administratorului acestei resurse uriașe a României - pădurea - va duce la apariția altor entități dispuse să își asume administrarea acesteia. Insistența unor nespecialiști de a promova un proiect greșit se poate explica doar prin dorința acestora de a face loc în piață și altor organizații - firme sau ONG-uri - care să administreze, total sau parțial, această uriașă avere a României', se precizează în documentul citat.

Potrivit reprezentanților silvicultorilor, proiectul de 'reformă' a fost desființat de Ministerul Justiției, care a constatat că acesta conține erori de substanță, nu respectă legislația și nu poate fi promovat în forma actuală, astfel încât Ministerul Justiției a cerut refacerea proiectului de Hotărâre de Guvern.

Faptul că proiectul este greșit l-au spus și specialiștii în silvicultură care au participat la consultările organizate de minister, amintește Federația Silva.

'Proiectul nu are niciun studiu la bază, nu permite anticiparea performanțelor regiei, îngreunează munca silvicultorilor și nu se pliază pe coordonatele noului Cod Silvic din România. Din perspectiva Federației Silva, proiectul, așa cum arată azi, pune în pericol pentru început cel puțin 500 de locuri de muncă. Și nu este vorba de directori! Știind toate aceste lucruri și având asigurarea că toți actorii interesați de soarta Romsilva și a pădurilor statului sunt dispuși să colaboreze pentru îmbunătățirea și eficientizarea activității Romsilva, este de neînțeles de ce ministerul insistă pe această variantă de 'reformă'? În loc să facă un proiect de HG bun, profesionist și cu deplina respectare a legilor, ministerul promovează cu insistență un proiect care nu corespunde din niciun punct de vedere', subliniază comunicatul.

Silvicultorii acuză politicienii aflați în fruntea ministerului că, pentru a obține un relativ sprijin public, în ultimele opt luni au declanșat o veritabilă campanie de denigrare a silvicultorilor și a regiei. Campania de comunicare a pornit de la câteva cazuri reale ale câtorva directori care au beneficiat de bonusuri mari la ieșirea la pensie. Potrivit sursei citate, aceste cazuri sunt excepții, iar corectarea unor astfel de situații se putea face repede și ușor.

'În realitate, insistența prezentării deformate a muncii și a drepturilor silvicultorilor a servit ca pretext pentru a impune reorganizarea administratorului pădurilor statului, RNP Romsilva. Înarmați cu imaginea falsă creată astfel, politicienii au introdus în circuitul de legiferare un proiect de Hotărâre de Guvern de 'reformare' a regiei. Din păcate pentru silvicultura românească, dar și pentru întreaga societate românească, acest proiect este greșit! Cei doi politicieni care au condus Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în ultima perioadă de timp nu sunt silvicultori. Nu au nicio legătură cu acest sector de activitate, prin urmare nu puteau susține direct reperele profesionale ale unui astfel de proiect de HG. Au preferat să facă jocuri de imagine, considerând probabil că exercițiile de comunicare, postările pe rețele de socializare sau aparițiile la televiziuni și în presă țin loc de cunoaștere. S-a dovedit că s-au înșelat!', au mai transmis sindicaliștii.

În aceste condiții, ei consideră că soluția este scrierea unui proiect de reformă nou, la care să lucreze specialiști, care să respecte legislația și regulile managementului. Federația Silva a cerut constituirea unui grup de lucru care să elaboreze acest proiect.

Câteva sute de reprezentanți ai Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva au protestat, miercuri, în fața Ministerului Mediului, nemulțumiți de proiectul privind reorganizarea Romsilva.

Propunerea de hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Romsilva vizează regionalizarea direcțiilor silvice. În prezent există 41 de direcții silvice, câte una la nivelul fiecărui județ, însă proiectul prevede 12 direcții silvice.

Totodată, este preconizată o scădere cu 90% a numărului de directori, în condițiile în care fiecare direcție silvică regională va avea un singur director. În prezent la nivelul fiecărei direcții există doi-patru directori. Reducerea numărului de directori va permite o economie de 19 milioane de lei, bani care urmează să fie utilizați de Romsilva pentru administrarea pădurilor.

Propunerea de HG conține și măsuri de eficientizare financiară urmând să fie separate următoarele activități: administrarea pădurilor, exploatarea lor, întreținerea drumurilor și valorificarea produselor lemnoase.

Hotărârea de Guvern urmează să conțină și indicatori de performanță financiari, iar directorii și șefii de ocoale vor avea criterii minimale de performanță. Printre acestea vor figura: numărul orelor de formare, numărul activităților de instruire urmate, suprafețele din fondul forestier acoperite de mijloace de supraveghere video, identificarea arborilor remarcabili, identificarea insulelor de îmbătrânire.

Pe 29 iulie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție raportul Corpului de control efectuat la Romsilva.

Concluziile raportului relevă faptul că șase Direcții Silvice (Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 - 2024, iar alte patru (Caraș-Severin, Gorj, Maramureș și Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puțin doi ani consecutiv. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)