Presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perspectivă, pe fondul evoluției inflației din următoarele trimestre și al comportamentului așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și în contextul decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, din 8 august.

'(...) presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perspectivă, pe fondul evoluției inflației din următoarele trimestre și al comportamentul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și în contextul decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare. În contrapondere sunt însă de așteptat să acționeze pachetul de consolidare bugetară implementat începând cu luna august 2025, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare probabil adoptate în viitor și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, cu implicații și pe piața muncii. Influențe în același sens ar putea decurge și din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale și a comerțului internațional, precum și din acordul comercial convenit între SUA și UE, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării', au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, reprezentanții BNR au arătat că actualele date relevă atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II, după majorarea acesteia la 6% în trimestrul precedent, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Acestea din urmă semnalizează o reaccentuare a tendinței de detensionare a pieței în perspectivă apropiată, au punctat unii membri ai Consiliului.

Potrivit băncii centrale, ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale rămâne însă ridicat din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal pe economie și cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-au menținut pe palierul de două cifre în aprilie-mai, în condițiile în care prima a continuat să descrească lent, iar cea de-a doua și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025.

Referitor la evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutățire a perspectivei inflației în prima jumătate a orizontului de prognoză, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ca urmare a expirării, la 1 iulie, a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și în condițiile majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie.

Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să consemneze un amplu salt în trimestrul III 2025, iar în următoarele trei trimestre să se reducă relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă și situată mult deasupra limitei de sus a intervalului țintei. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției.

'Astfel, rata anuală a inflației va atinge probabil un vârf de 9,2 la sută în septembrie 2025 și se va situa la 8,8 la sută în decembrie 2025, mult peste valoarea de 4,6 la sută din prognoza precedentă, dar va coborî la 3 la sută în decembrie 2026, ușor sub nivelul de 3,2 la sută anticipat anterior, și la 2,7 la sută în iunie 2027', susține banca centrală.

În ceea ce privește presiunile factorilor fundamentali, s-a convenit că acestea vor rămâne inflaționiste pe orizontul apropiat de timp - dată fiind mai ales persistența presiunilor costurilor salariale din sectorul privat -, dar apoi vor deveni mai pregnant dezinflaționiste decât s-a anticipat anterior, în condițiile intensificării lor progresive. 'Argumentul major l-a constituit perspectiva adâncirii relativ alerte a deficitului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, și considerabil mai pronunțate decât s-a previzionat anterior, pe fondul creșterii probabil mai modeste a economiei în 2025-2026 comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august a anului curent. Relevante din perspectiva acțiunii factorilor fundamentali au fost considerate și efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub impactul creșterii și menținerii ratei anuale a inflației la niveluri înalte timp de patru trimestre, precum și probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecției în raport cu anul 2024, prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial', precizează documentul citat.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un astfel de context este de natură să reducă semnificativ riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei din trimestrul III 2025 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare, subliniind însă necesitatea monitorizării atente a tuturor evoluțiilor, având în vedere inclusiv comportamentul inflației din ultimii ani. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)