Dăianu: Menținerea ratingului are în vedere perspectiva ajustării bugetare; discuțiile despre o eventuală incapacitate de plată sunt neavenite
Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan și nu numai din acest motiv discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite, consideră academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
'Pachetul de măsuri adoptat de Guvern în iulie 2025 și alte măsuri urmăresc să prevină ca agențiile de rating să retrogradeze riscul suveran al României; aceste măsuri de corecție pot face ca în câțiva ani datoria publică a țării să se stabilizeze sub 70 la sută din PIB, iar la finele lui 2026 deficitul bugetar să fie în jur de 6 la sută din PIB. Deficitul de cont curent poate să fie sub 7 la sută din PIB în 2026. În 2025, deficitul bugetar este improbabil să coboare sub 8 la sută din PIB. Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României, în 15 august a.c, are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan, perspectiva ajustării bugetare. Nu numai din acest motiv, discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite', a arătat acesta în introducerea celei de-a 19-a ediții a Raportului de analiză a convergenței 'România - Zona Euro Monitor', intitulată 'Corecție bugetară în România în condiții foarte neprielnice'.
Dăianu a reamintit, astfel, că reechilibrarea bugetului public este vitală pentru securitatea economiei românești, iar aceasta înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu. Astfel, s-ar reduce și deficitul de cont curent având în vedere că economia României suferă și de sindromul deficitelor gemene.
El subliniază, însă, că această corecție bugetară se desfășoară sub auspicii foarte nefavorabile, interne și externe, și are un caracter prociclic ce nu putea fi evitat având în vedere urgența ajustării bugetului pentru a se menține accesul la finanțare și refinanțare pe piețe.
'Cum a subliniat Consiliul Fiscal în mod constant și alte analize serioase, corecția deficitului bugetar nu se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale bugetului public. Această realitate și-a pus amprenta și pe programul de corecție elaborat de Guvernul Bolojan, care cuprinde ajustări de cheltuieli, creșteri de venituri fiscale prin revederi de taxe și impozite și eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcționării Statului, ale companiilor de stat', a precizat Dăianu în documentul citat.
El atrage atenția că există o serie de teze eronate, ce au întreținut confuzie în abordarea crizei bugetare. Printre ele sunt cele care susțin că o corecție se poate face numai pe partea de cheltuieli, ca deviză normativă, și că trebuie să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a crește taxe și impozite.
'Nu s-a înțeles urgența în care se află România, funcționarea piețelor financiare, și că nu poți veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuți - este o problemă de credibilitate', comentează autorul.
O altă teză greșită din perspectiva sa este cea potrivit căreia economia privată ține în spate pe bugetari, ce sunt un fel de 'paraziți', ignorându-se astfel că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie.
Alte erori despre care scrie economistul se referă la ideile potrivit cărora veniturile fiscale joase exprimă un contract social, banii europeni finanțează deficitul bugetar și pe cel de cont curent, iar listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului.
'Se subestimează magnitudinea necesarului de corecție bugetară (de la 9 la sută la 3 la sută din PIB) și că resurse obținute din asemenea listări nu influențează deficitul structural', a mai explicat Daniel Dăianu.
Totodată, el consideră falsă ideea că deficitele din 2023 și 2024 se explică prin investiții, dat fiind că mare parte din investiții publice este finanțată cu bani europeni.
Afirmația potrivit căreia cine are venit mic înseamnă că nu muncește suficient este catalogată de președintele Consiliului Fiscal drept o interpretare rudimentară și cinică a funcționării unei societăți.
'Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoții la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată. Dar teze și confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism și fundamentalisme, egoism și ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecție. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune și rele', comentează Dăianu.
Pentru viitor, el consideră că este esențial ca rectificarea bugetară să țină cont de măsurile de corecție și precizează că este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanțe care urmărește lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună taxelor și impozitelor (reforma ANAF).
Daniel Dăianu a explicat, în context, că aderarea la zona euro nu poate avea loc în lipsa consolidării bugetare, deci nu înainte ca deficitul bugetar să ajungă la 3 la sută din PIB. 'Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032', menționează sursa citată.
'Pachetul de măsuri de corecție bugetară este prețul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuți. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE - care pot avea atât utilitate militară cât și civilă (și care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate și apărare/securitate. România a căpătat o 'dependență' de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exercițiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influența execuția bugetară, investițiile publice, balanța de plăți și PIB potențial', mai arată Dăianu.
Acesta susține că societatea românească are numeroase metehne și instituțiile sunt relativ slabe, chiar se poate vorbi de un sindrom de 'forme fără fond', ce merge însă adânc în istorie, însă o subestimare a progresului economic al României după 1989, a rolului apartenenței la UE și NATO, este greșită.
'În plus, dificultăți economice și sociale se observă în mai toate țările democratice; nu trebuie deci să cădem în capcana unui excepționalism românesc din acest punct de vedere. Pentru securitatea României, a UE, este vital ca relația transatlantică să nu se erodeze', a mai precizat Daniel Dăianu.AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.