Dăianu: Menținerea ratingului are în vedere perspectiva ajustării bugetare; discuțiile despre o eventuală incapacitate de plată sunt neavenite
Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan și nu numai din acest motiv discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite, consideră academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
'Pachetul de măsuri adoptat de Guvern în iulie 2025 și alte măsuri urmăresc să prevină ca agențiile de rating să retrogradeze riscul suveran al României; aceste măsuri de corecție pot face ca în câțiva ani datoria publică a țării să se stabilizeze sub 70 la sută din PIB, iar la finele lui 2026 deficitul bugetar să fie în jur de 6 la sută din PIB. Deficitul de cont curent poate să fie sub 7 la sută din PIB în 2026. În 2025, deficitul bugetar este improbabil să coboare sub 8 la sută din PIB. Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României, în 15 august a.c, are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan, perspectiva ajustării bugetare. Nu numai din acest motiv, discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite', a arătat acesta în introducerea celei de-a 19-a ediții a Raportului de analiză a convergenței 'România - Zona Euro Monitor', intitulată 'Corecție bugetară în România în condiții foarte neprielnice'.
Dăianu a reamintit, astfel, că reechilibrarea bugetului public este vitală pentru securitatea economiei românești, iar aceasta înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu. Astfel, s-ar reduce și deficitul de cont curent având în vedere că economia României suferă și de sindromul deficitelor gemene.
El subliniază, însă, că această corecție bugetară se desfășoară sub auspicii foarte nefavorabile, interne și externe, și are un caracter prociclic ce nu putea fi evitat având în vedere urgența ajustării bugetului pentru a se menține accesul la finanțare și refinanțare pe piețe.
'Cum a subliniat Consiliul Fiscal în mod constant și alte analize serioase, corecția deficitului bugetar nu se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale bugetului public. Această realitate și-a pus amprenta și pe programul de corecție elaborat de Guvernul Bolojan, care cuprinde ajustări de cheltuieli, creșteri de venituri fiscale prin revederi de taxe și impozite și eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcționării Statului, ale companiilor de stat', a precizat Dăianu în documentul citat.
El atrage atenția că există o serie de teze eronate, ce au întreținut confuzie în abordarea crizei bugetare. Printre ele sunt cele care susțin că o corecție se poate face numai pe partea de cheltuieli, ca deviză normativă, și că trebuie să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a crește taxe și impozite.
'Nu s-a înțeles urgența în care se află România, funcționarea piețelor financiare, și că nu poți veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuți - este o problemă de credibilitate', comentează autorul.
O altă teză greșită din perspectiva sa este cea potrivit căreia economia privată ține în spate pe bugetari, ce sunt un fel de 'paraziți', ignorându-se astfel că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie.
Alte erori despre care scrie economistul se referă la ideile potrivit cărora veniturile fiscale joase exprimă un contract social, banii europeni finanțează deficitul bugetar și pe cel de cont curent, iar listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului.
'Se subestimează magnitudinea necesarului de corecție bugetară (de la 9 la sută la 3 la sută din PIB) și că resurse obținute din asemenea listări nu influențează deficitul structural', a mai explicat Daniel Dăianu.
Totodată, el consideră falsă ideea că deficitele din 2023 și 2024 se explică prin investiții, dat fiind că mare parte din investiții publice este finanțată cu bani europeni.
Afirmația potrivit căreia cine are venit mic înseamnă că nu muncește suficient este catalogată de președintele Consiliului Fiscal drept o interpretare rudimentară și cinică a funcționării unei societăți.
'Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoții la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată. Dar teze și confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism și fundamentalisme, egoism și ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecție. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune și rele', comentează Dăianu.
Pentru viitor, el consideră că este esențial ca rectificarea bugetară să țină cont de măsurile de corecție și precizează că este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanțe care urmărește lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună taxelor și impozitelor (reforma ANAF).
Daniel Dăianu a explicat, în context, că aderarea la zona euro nu poate avea loc în lipsa consolidării bugetare, deci nu înainte ca deficitul bugetar să ajungă la 3 la sută din PIB. 'Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032', menționează sursa citată.
'Pachetul de măsuri de corecție bugetară este prețul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuți. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE - care pot avea atât utilitate militară cât și civilă (și care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate și apărare/securitate. România a căpătat o 'dependență' de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exercițiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influența execuția bugetară, investițiile publice, balanța de plăți și PIB potențial', mai arată Dăianu.
Acesta susține că societatea românească are numeroase metehne și instituțiile sunt relativ slabe, chiar se poate vorbi de un sindrom de 'forme fără fond', ce merge însă adânc în istorie, însă o subestimare a progresului economic al României după 1989, a rolului apartenenței la UE și NATO, este greșită.
'În plus, dificultăți economice și sociale se observă în mai toate țările democratice; nu trebuie deci să cădem în capcana unui excepționalism românesc din acest punct de vedere. Pentru securitatea României, a UE, este vital ca relația transatlantică să nu se erodeze', a mai precizat Daniel Dăianu.AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE După Unitatea 1, și Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită controlat, din cauza nivelului scăzut fără precedent al Dunării (Nuclearelectrica)
Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național, fie miercuri seara fie joi dimineața, în funcție de scăderea nivelului Dunării, a anunțat Nuclearelectrica. 'Similar opririi Unității 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de secet
Guda: Interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței; majoritatea jucătorilor se duc în piața neagră
Impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic, ceea ce înseamnă că simpla interzicere completă, pe orice canal, a acestora presupune o redistribuire a banilor în alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde
Nazare: Nu ne putem permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare
România nu-și poate permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare, presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Mă bazez pe sprijinul l
AFIR: Documentele de finanțare pentru Schema de Energie afectate de problemele de la cadastru pot fi prezentate ulterior
Documentele necesare depunerii cererii de finanțare pentru Schema de Energie afectate de problemele temporare de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) vor putea fi prezentate ulterior, în etapa de evaluare, precizează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-o
Daraban: Portul Constanța poate să devină punctul de intrare al gazelor naturale din Turkmenistan către Europa
Portul Constanța poate să devină punctul de intrare al gazelor naturale din Turkmenistan către Europa, prin conectarea cu infrastructura de transport din Azerbaidjan și Georgia și, ulterior, prin conducta BRUA, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, care s-a întâlnit, miercuri, cu Annamammet Annayev, ambasado
IMM România respinge actuala propunere de recompensare financiară a angajaților din ANAF și Vamă
IMM România respinge reglementarea recompensării financiare a personalului autorităților administrației fiscale și vamale având la bază creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat pe baza ame
Tanczos: Sectorul suin are nevoie urgent de sprijin pentru ca fermele să-și poată continua activitatea
Sectorul suin are nevoie urgent de sprijin pentru ca fermele să-și poată continua activitatea, iar Parlamentul trebuie să vină în sprijinul fermierilor și să adopte, cât mai repede, într-o sesiune extraordinară, proiectul de lege inițiat în acest sens, precum și programele pregătite pentru celelalte sectoare zootehnice și pentru sectorul vegetal, a tr
Sprijin de maximum 63 euro/ha pentru fermierii din sectorul vegetal, afectați de seceta pedologică, în 2025 (proiect)
Producătorii agricoli din sectorul vegetal vor primi un sprijin financiar de maximum 63 euro/hectar pentru suprafețele agricole cultivate cu porumb și floarea soarelui care au fost afectate de seceta pedologică în 2025, indică un proiect de Hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), publicat miercuri în consultare pu
Negrescu: Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit
Agenția Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit, însă dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susține consultantu
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene reclamă faptul că situația sa locativă a fost portretizată 'eronat și malițios' în spațiul public
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, reclamă, miercuri, într-o informare de presă, modul în care situația sa locativă 'a fost portretizată eronat și malițios în spațiul public' și precizează că 'nu există nimic ascuns sau neclar cu privire la situația existentă'. Acesta își
Insolvențele în agricultură s-au dublat, cu 19 societăți ce concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, în S1 (analiză)
Criza din agricultura românească se adâncește și pe fondul presiunii importurilor de cereale din Ucraina și al scumpirii energiei și îngrășămintelor din cauza instabilității geopolitice, iar după un nou trimestru de deteriorare numărul companiilor agricole intrate în insolvență s-a dublat, până la un nivel fără precedent în ultimii
Asociația Agenților Imobiliari: Blocajul de la ANCPI afectează ecosistemul tranzacțiilor imobiliare și produce efecte economice în lanț
Blocajul prelungit al aplicațiilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) afectează întregul ecosistem al tranzacțiilor imobiliare și produce efecte economice în lanț, avertizează Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România (APAIR). 'De la data de 14 iulie, aplicațiile ANCPI sunt in
ANOFM va organiza, în august, cursuri gratuite de formare profesională pentru 1.919 persoane
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în luna august, 114 programe de formare profesională, pentru 1.919 persoane. Potrivit unui comunicat de presă a instituției, transmis miercuri AGERPRES, programele cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări, precum: referent resurse umane (215 persoane),
ONRC: Numărul firmelor radiate a crescut cu 5,69% în primul semestru din 2026, la 46.283
Un număr de 46.283 de firme au fost radiate la nivel național, în primele șase luni din 2026, cu 5,69% mai multe față de perioada similară din anul anterior, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în București, respectiv 8.188 (număr în creș
APIA a efectuat plata sumei de 16,562 milioane lei pentru 11.482 rentieri agricoli
Peste 17.000 de carnete de rentier agricol au fost vizate la nivel național în perioada 1 martie - 28 iulie 2026, fiind autorizați la plată aproape 12.000 de beneficiari, informează miercuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, instituția desfășoară, în această perioadă,