Muncitorii străini din România depind în prezent de digitalizarea proceselor birocratice gestionate de autorități, în condițiile în care lipsa unor proceduri exclusiv online prelungește timpii de așteptare, consumă resurse și întârzie integrarea acestor lucrători pe piața muncii, susțin reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM).

''Este nevoie ca schimbarea de angajator să se poată face integral online, fără depunerea dosarului la ghișeu. În afară de oferta de muncă, cazierul străinului este emis de autoritățile române și, odată încărcat pe portal, poate fi verificat direct de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). În plus, documentele de la șomaj sunt deja emise în format electronic în majoritatea județelor, ceea ce înseamnă că nu ar mai trebui depuse în original'', a declarat vicepreședintele PIFM, Elena Panțiru, într-un comunicat al organizației patronale.

În prezent, procesul este unul hibrid: dosarele sunt încărcate online, dar trebuie depuse și în format fizic, iar avizele sunt transmise ulterior tot în format digital. ''Ne dorim ca la schimbarea de angajator sau de funcție să eliminăm complet depunerea fizică. Străinii sunt deja în România, sunt angajați și verificați. Eliminarea acestui pas ar salva timp, oameni și energie atât pentru noi, cât și pentru IGI. Resursele necesare pentru a opera aceste modificări online s-ar rezuma probabil la 2-3 persoane dedicate, dar impactul ar fi extrem de benefic pentru toți'', a adăugat Elena Panțiru.

Patronatul subliniază că disponibilitatea Inspectoratului General pentru Imigrări există, însă întregul proces depinde de eforturile agențiilor de recrutare, care trebuie să pregătească și să depună documentele în ambele formate. Muncitorii străini rămân astfel vulnerabili: fără sprijinul unei agenții specializate, intrarea sau reintrarea lor în legalitate devine aproape imposibilă. ''Dacă un angajat străin rupe legătura cu angajatorul său, îi este extrem de greu să găsească un nou angajator care să îl introducă în legalitate. Mulți nu cunosc detaliile procedurale și nu știu că fără un acord de încetare a colaborării nu se mai poate face nimic'', atrage atenția vicepreședintele PIFM.

În acest context, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă solicită accelerarea digitalizării proceselor și implementarea unor proceduri complet online pentru schimbarea angajatorului și a funcției, considerând această măsură vitală pentru protecția muncitorilor străini, eficiența angajatorilor și buna funcționare a instituțiilor statului.

Potrivit sursei citate, un alt obstacol major îl reprezintă în continuare timpii de așteptare. În cazul unui aviz de lucrător permanent pentru un muncitor înalt calificat, dacă cererea este încărcată astăzi, locul disponibil pentru procesare poate fi abia în ianuarie. Singura excepție este schimbarea de angajator, pe care IGI București o prioritizează pentru a evita blocarea activității lucrătorului și a angajatorului. ''Acest proces ar putea fi accelerat semnificativ prin digitalizarea completă a etapelor'', subliniază vicepreședintele patronatului.

Schimbarea de funcție se confruntă cu aceleași bariere. Chiar și atunci când toate documentele sunt valabile și încărcate pe portal, procesul impune depunerea dosarului fizic, prezența în audiență și multiple formalități, se menționează în comunicat.

Pentru a remedia această situație, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă înaintează ca soluție crearea, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, a unor secțiuni distincte pe portalul online, dedicate exclusiv schimbării angajatorului. Acestea ar trebui însoțite de un sistem de programări cu timpi de așteptare semnificativ reduși, astfel încât procesul să fie mai rapid și mai accesibil pentru toți cei implicați.

''Această măsură ar eficientiza procesul, ar reduce aglomerările și ar preveni întârzierile majore care afectează statul și muncitorii. În prezent, durata obținerii unui nou aviz de muncă în cazul schimbării angajatorului sau funcției poate ajunge până la 6 luni, generând pierderi estimate de 9.000 RON/persoană pentru stat. Simplificarea procedurii ar putea aduce la buget un plus de până la 90 milioane RON (aproximativ 18 milioane de euro) la un volum de 10.000 de cazuri anual'', susțin reprezentanții patronatului.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), citate de PIFM, în prima jumătate a anului 2024 în România erau înregistrați peste 150.000 de muncitori străini cu drept de muncă. Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine și India, iar peste 70% activează în construcții, HoReCa și transporturi, domenii grav afectate de lipsa forței de muncă locale. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Mihaela Dicu, editor online: Gabriela Badea)