Soluția la nivel legislativ pentru accelerarea plăților restante sau întârziate pe Autostrada Moldovei (A7) a fost găsită, iar pentru segmentele de autostradă Focșani - Bacău și două loturi din Bacău - Pașcani vor fi alocate 2,1 miliarde de euro din componenta de granturi a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

'Mă bucur să menționez, că n-am avut ocazia la început, că unul din lucrurile pe care le veți regăsi în această ordonanță (Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR - n. r.) este un articol pregătit de Ministerul Transporturilor, în acord cu Ministerul Finanțelor Publice, tocmai pe procedura de plată accelerată pentru zona de autostrăzi. Cu alte cuvinte, vă dau astăzi o veste bună pe care o veți vedea în documentul pe care îl vom adopta săptămâna viitoare, că acele suspendări temporare din lipsă de lichidități pe care le-am mai văzut în spațiul public vor înceta, în condițiile în care s-au găsit aceste norme care să accelereze, practic, acest tip de finanțare. Pentru segmentele de autostradă Focșani - Bacău și două loturi din Bacău - Pașcani, am dat deja vestea bună cu ocazia unei conferințe de presă anterioare, că 2,1 miliarde de euro din componenta de granturi, deci fonduri nerambursabile, vor fi alocate pentru aceste componente. Termenele de livrare pentru cele două secțiuni, Focșani - Bacău și Bacău - Pașcani, de altfel, fiind înainte de august 2026, A7 deci stă foarte bine și, odată ce deblocăm fluxurile financiare, nu există motive de îngrijorare adiționale', a afirmat ministrul, la briefingul de presă ce a urmat după ședința de Guvern.

În ceea ce privește 'capetele' din Autostrada Unirii (A8) și alte tronsoane care inițial erau în PNRR, Pîslaru a precizat că acestea vor fi incluse în Programul SAFE - Security Action for Europe.

'Pentru restul segmentelor care erau inițial în PNRR și care din rațiuni de achiziții publice mai ales au fost scoase din PNRR, probabil că ați văzut deja declarația prim-ministrului în spațiul public legat de Programul SAFE, unde am propus ca anumite segmente, acele capete din A8 și alte elemente care țin de infrastructura legată de Autostrada Unirii să fie luate în calcul. Evident, așteptăm acolo răspunsul Comisiei Europene și nu vă ascund faptul că, în paralel, pe Programul de Transport finanțat din Coeziune încercăm să acoperim restul proiectelor de infrastructură feroviară sau de autostrăzi pe care le-am avut inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență. Prin urmare, concluzia pe care v-o pot spune este că punem cap la cap toate sursele pe care le avem de finanțare ca să ne asigurăm de continuitatea proiectelor pe A7, A8, iar vestea cea mai bună a zilei de astăzi este că am găsit soluția la nivel legislativ pentru accelerarea plăților care rămăseseră oarecum restante sau întârziate pe partea de A7, iar alocarea, despre alocare tocmai v-am confirmat că o avem pe fonduri nerambursabile', a transmis el.

În ceea ce privește SAFE, șeful de la Investiții și Proiecte Europene s-a arătat convins că în câteva săptămâni vom avea răspunsul CE cu privire la proiectele ce vor putea fi incluse în acest program.

'Având în vedere că prim-ministrul a comunicat deja public pe programul SAFE și având în vedere că suntem într-un stadiu de propunere pentru care ar trebui să așteptăm să vedem un pre-acord al Comisiei Europene, v-aș ruga să așteptăm evoluția acestor discuții înainte de a vedea modul în care alocările pe SAFE vor evolua. Sunt convins că într-un interval de câteva săptămâni vom începe să avem răspunsurile necesare pentru a vedea, într-adevăr, cum toate aceste piese se completează reciproc din perspectiva imaginii investiționale integrale', a spus Dragoș Pîslaru, întrebat care sunt proiectele ce vor fi incluse în SAFE.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit unui comunicat al Guvernului din 29 iulie.

Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

'La Cancelaria prim-ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică', a afirmat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicat.

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria primului-ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor:Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)