Ministerul Finanțelor va schimba filosofia în privința modului în care se fac eșalonările, va sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, dacă aceasta are obligații bugetare neachitate, și va institui obligația ca persoanele juridice să dețină un cont în bancă.

De asemenea, propune stabilirea unui capital social minim de 8.000 lei în cazul societăților de tip SRL și elimină plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul.

Aceste măsuri vor fi incluse într-un proiect de act normativ ce va fi publicat miercuri în transparență decizională pe site-ul ministerului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că în prezent există trei tipuri de eșalonări: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și eșalonarea cu risc fiscal mic.

'Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie și a produs efectele în pandemie. Dar, ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie, a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să și recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate 100.000 de lei, și au ajuns la zeci de milioane. Și nu este un caz, sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari. Și nu este vorba doar de eșalonarea simplificată', a explicat Nazare, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

El a adăugat că va fi regândit sistemul de eșalonări, astfel încât să se permită contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de o eșalonare, să o facă, să fie ajutați, dar în același timp prevenind abuzurile.

'Și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care din nefericire se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori, care sunt foarte mulți. Spre exemplu, la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat', a mai spus ministrul.

Pentru companiile cu mai puțin de 12 luni, care nu aveau niciun fel de măsură asiguratorie (companii noi ce vin direct în eșalonare), acestea vor trebui se prezinte garanții și se va introduce un contract de fideiusiune, la fel ca și pentru alte tipuri de eșalonări, astfel încât să existe garanții suficiente că se vor recupera banii.

De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se vor reduce.

'Vă dau un exemplu, de la 180 la 60 de zile, pentru că ei, practic, odată ce-și luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente. Și din cascadă în cascadă, din eșalonare în eșalonare am ajuns în anumite cazuri, la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau în insolvență, după caz, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani', a menționat șeful de la Finanțe.

Pe de altă parte, ministrul a anunțat că va fi sancționată penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

'Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii. Împreună cu ONRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii nu e nicio problemă, dar acolo unde existe datorii, trebuie să prezinte dovezi fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate și după care statul să nu mai poată recupera nimic', a transmis Alexandru Nazare.

În privința propunerilor care vizează conformarea la plată, ministrul Finanțelor a menționat că una dintre măsuri se referă la creșterea transparenței și trasabilității operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori.

'Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și bineînțeles nici card. Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Răspunderea companiilor care nu au relații cu nicio bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților. Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici. Dar dacă vorbim de persoane juridice și dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel', a adăugat Nazare.

O altă măsură avută în vedere se referă la capitalul social, iar propunerea este de stabilire a unui capital social minim de 8.000 de lei pentru SRL-uri.

'Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei. Capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvență, dizolvare în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp și statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și recupereze', a explicat Nazare.

O altă 'chestiune foarte importantă' de trasabilitate ce va fi introdusă în proiectul de act normativ se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu carduri, respectiv la eliminarea acelui plafon.

'Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât să nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri. Era foarte complicat să obții un POS, acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru. Bineînțeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România unde nu există internet. Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula. Avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile', a precizat ministrul.

Potrivit acestuia a avut loc 'un dialog foarte deschis' cu Asociația Română a Băncilor, dar și cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, fiind făcut un apel către aceștia ca, odată cu adoptarea măsurii, și din partea acestora să existe o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, iar plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare.

'Ne așteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să vedem și de la acești operatori că își modifică costurile astfel încât pentru cetățean să devin această operație mai puțini costisitoare', a punctat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)