Pilonul II nu este un ajutor social acordat discreționar de stat și nici un produs financiar opțional, ci rezultatul direcționării unei părți din contribuția de asigurări sociale către un cont personal, administrat privat, iar orice modificare impusă fără acordul titularilor sau fără despăgubire echivalentă ridică probleme serioase de constituționalitate și compatibilitate cu dreptul european, susține Confederația Națională Patronală 'Uniunea Generală a Industriașilor din România - UGIR-1903'.

Într-un comunicat remis luni AGERPRES, UGIR-1903 își exprimă dezacordul față de recentele modificări propuse a fi aduse legislației privind Pilonul II de pensii, fără o consultare reală a celor afectați și cu aplicare asupra contribuțiilor deja acumulate.

'Pilonul II, reglementat prin Legea nr. 411/2004, a fost conceput ca un drept patrimonial garantat al participanților. Conform art. 12 alin. (1) lit. g) și art. 48 din această lege, fiecare contribuabil este titularul exclusiv al activelor din contul său individual, iar acest drept este protejat de art. 44 din Constituția României și de art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzic privarea de proprietate fără utilitate publică, despăgubire justă și acord prealabil. Trebuie clarificat un aspect esențial: Pilonul II nu este un ajutor social acordat discreționar de stat și nici un produs financiar opțional, ci rezultatul direcționării unei părți din contribuția de asigurări sociale (adică bani reținuți din salariul fiecărui participant) către un cont personal, administrat privat. Chiar dacă aceste active sunt exprimate în unități de fond și nu într-o sumă fixă, dreptul de proprietate asupra lor este deplin', apreciază membrii confederației.

Potrivit acestora, prin modificarea regulilor de plată, Guvernul introduce o restricție suplimentară asupra exercitării acestui drept.

'Problema nu este doar de oportunitate, ci și de principiu juridic: schimbarea se aplică persoanelor care au contribuit sub imperiul vechii legi, ceea ce echivalează cu o aplicare retroactivă. Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Argumentul oficial potrivit căruia 'în alte state europene există limite similare' este irelevant câtă vreme legea inițială din România nu prevedea astfel de limitări, iar noua lege se dorește a fi aplicată fără consimțământul informat al participanților. Beneficiarii Pilonului II au semnat contracte în baza unei legi care le garanta accesul la întregul activ în condițiile inițiale, nu în condițiile impuse ulterior. Mai mult, chiar dacă modalitatea de plată poate fi reglementată în interes public, acest lucru trebuie făcut transparent, predictibil și cu respectarea drepturilor dobândite. Orice modificare impusă fără acordul titularilor sau fără despăgubire echivalentă ridică probleme serioase de constituționalitate și compatibilitate cu dreptul european', atrag ei atenția.

UGIR - 1903 subliniază că românii trebuie să fie cei care decid dacă acceptă sau nu noul mecanism de plată. Statul nu poate substitui voința lor, invocând un presupus beneficiu pe termen lung, atunci când este vorba despre bani ce le aparțin prin efectul legii și al contribuțiilor personale.

'În esență, discuția despre Pilonul II nu este doar una economică sau tehnică. Este despre încrederea în stat și respectarea cuvântului dat. Un contract trebuie respectat, indiferent că este privat sau instituit prin lege. Atunci când regulile se schimbă după ce obligațiile au fost îndeplinite, nu vorbim despre o reformă legislativă, ci despre o promisiune încălcată, adică despre încă o nedreptate, parte dintr-un șir aparent interminabil de nedreptăți comise de statul român împotriva cetățenilor săi', se mai arată în comunicat.

Proiectul de Lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în ședința de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracție de plată, respectiv, pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanția rambursării integrale a activului acumulat, și pensia viageră, cu plată pe toată durata vieții participantului. În completarea acestor două forme de plată, este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, într-o formă similară celor aplicate în alte state europene.

'Adoptarea legii privind plata pensiilor private reprezintă un demers necesar și prioritar, având ca scop completarea cadrului legal aplicabil pensiilor private prin crearea bazei de funcționare a fazei de plată a pensiilor și a condițiilor pentru operaționalizare a sa', a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern.

Potrivit acestuia, sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României, iar adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii este necesară 'pentru a oferi participanților predictibilitatea și garanția reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure și pe termen lung'.

Șeful ASF a subliniat că adoptarea acestui proiect nu este doar o opțiune de politică publică, ci și o condiție pentru finalizarea cu succes a parcursului de aderare la OCDE, și, totodată, un răspuns așteptat de milioane de participanți care, din anul 2030, vor începe să intre masiv în faza de plată.

Proiectul propus de ASF a atras critici atât din partea unor reprezentanți ai UDMR și USR, partide politice aflate la guvernare, cât și din partea unor organizații de specialitate și a unor specialiști. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)