Haosul decizional al autorităților, în privința gestionării programului 'Rabla', afectează nu doar companiile din sectorul auto și consumatorii, ci și statul român, care riscă pierderi economice însemnate și ratarea obiectivelor de sustenabilitate, avertizează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.

'După suspendarea inițială a programului, au urmat luni de ezitări, declarații publice contradictorii și anunțuri neoficiale, fără decizii implementate și fără consultarea reală a experților din industrie. Acest haos decizional afectează nu doar companiile din sectorul auto și consumatorii, ci și statul român, care riscă să devină principalul pierzător prin pierderi economice și ratarea obiectivelor de sustenabilitate. Este esențial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului Executiv, autoritățile nu au manifestat o reală dorință de consultare a specialiștilor din industria auto și a asociațiilor de profil, precum APIA pentru identificarea unor soluții practice, eficiente. Deși am demonstrat, în mod constant, de-a lungul anilor, că suntem un partener tehnic și obiectiv al instituțiilor statului, APIA nu a fost, în mod real, implicată în luarea deciziilor recente privind suspendarea programului Rabla Auto 2025 sau reluarea acestuia într-o altă formulă. Lipsa unui dialog autentic între Guvern și mediul de specialitate din România, în ciuda câtorva așa zise 'întâlniri de lucru' bifate, riscă să amplifice efectele negative asupra industriei și consumatorilor și chiar a bugetului de stat pe care încercăm 'să îl salvăm'', subliniază reprezentanții asociației de profil.

Potrivit sursei citate, fără Programul 'Rabla', statul își sabotează propria economie și creează confuzie și frustrare în rândul beneficiarilor.

'Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului - de peste 5 luni - și o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare și incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunțul suspendării, făcut cu mai puțin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea și predictibilitatea politicilor publice din România. Analiza APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piață, pe evoluția Rabla din ultimii ani și pe creșterea valorii ecotichetelor anunțate pentru 2025, arată că programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării și de creștere a siguranței în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcționare, cât și un vector de dezvoltare economică', se menționează în comunicat.

Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în 'Rabla Plus', dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanțate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câștig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.

În paralel, prin 'Rabla Clasic', statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenții pentru 17.534 de autoturisme și a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câștig net de peste 55 de milioane de lei.

Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.

'În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declarații televizate ale Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, fără nicio acțiune legislativă concretă și fără un calendar oficial de relansare. Lipsa de claritate și predictibilitate riscă să anuleze complet beneficiile financiare și de mediu ale programului', atenționează APIA.

În același context, datele oficiale evidențiază faptul că, în primele șase luni ale anului în curs, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% față de perioada similară a anului trecut. Segmentul mașinilor electrice 100% a raportat un recul de 44,3% și plasează România pe penultimul loc la capitolul electromobilitate, conform raportului realizat de ACEA - Asociația Constructorilor Europeni de Automobile.

'În paralel cu scăderile dramatice în vânzarea mașinilor noi, piața second-hand înflorește: cu un salt de +19,5% în primele șase luni ale anului față de 2024, înmatriculările de vehicule rulate ajung la 193.549 de unități, față de 161.955 în aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, un procent semnificativ, de peste 65% reprezintă mașini mai vechi de 10 ani - vehicule complet depășite tehnologic, care nu respectă nici măcar standardele minime ADAS, acum obligatorii la nivel european și care pun în pericol atât viața pasagerilor, cât și a celorlalți participanți la trafic', susțin reprezentanții producătorilor și importatorilor de automobile.

Pe fondul acestor dezechilibre, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de obiectivele asumate prin PNRR, Green Deal, pachetul 'Fit for 55' și de strategia UE pentru 'Vision Zero' (obiectivul de zero decese și răni grave pe drumurile europene până în 2050).

'De asemenea, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să implementeze, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul 'poluatorul plătește', în linie cu practicile din celelalte state membre ale Uniunii Europene și cu directivele europene privind tranziția verde. Acest mecanism este esențial pentru ca programe precum Rabla Clasic și Rabla Plus să funcționeze eficient și coerent. Subvenționarea mașinilor noi, cu mai puține emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi și poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente și responsabilitate. În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ține cont atât de cerințele de mediu, cât și de realitățile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul 'poluatorul plătește', fiind structurată în funcție de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului și nivelul emisiilor de CO2‚ dar include și o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi nu doar ecologic și eficient, ci și echitabil', se arată în comunicatul citat.

Din estimările APIA reiese că implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, o sursă sustenabilă de finanțare pentru investiții publice, infrastructură și tranziția către mobilitate curată.

'În mod regretabil, actualul Executiv menține o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în ceea ce privește sectorul auto și mobilitatea sustenabilă. Deși, oficial, s-a afirmat că în luna iulie se va lua o decizie privind 'Pachetul 2' care ar fi trebuit să conțină și concluzia privind viitorul Programului Rabla Auto 2025, realitatea arată că aceste anunțuri au rămas doar la nivelul declarațiilor media, fără a fi urmate de documente oficiale și de acțiuni concrete. Mai mult, informațiile comunicate public în presă și în social media, inclusiv de către doamna Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, sunt mesaje neoficiale, incomplete, vizând doar anumite laturi ale sesiunii pentru persoanele fizice, în timp ce nu există nicio clarificare privind sesiunile destinate persoanelor juridice și UAT-urilor, două etape deja demarate de AFM, unde se depuseseră dosare și procedurile erau în derulare. Fiecare categorie de beneficiari are un rol esențial în eficiența programului, iar reluarea trunchiată a Rabla Auto 2025, într-o formulă diferită de prevederile Ghidului de finanțare asumat, va genera efecte negative majore, amplificate de timpul extrem de scurt rămas până la finalul anului 2025 pentru eventuala reluare a programului', a declarat președintele APIA, Dan Vardie.

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)