Pilonul II de pensii a fost creat încă de la început pentru plata eșalonată, nu pentru plata unică, conform Legii 411/2004, transmite vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu.

'Proiectul de lege privind plata pensiilor private a generat o seamă de discuții în spațiul public, multe dintre ele nefiind argumentate din punctul de vedere al Legii nr.411/2004, al standardelor europene precum și al teoriei și practicii financiare. O problemă intens dezbătută este plata unică versus plată în tranșe multiple, lunare. Scopul înființării Pilonului 2, prevăzut prin Legea nr.411/2004, a fost de asigurare a unui venit suplimentar pensiei publice și nu plata unei sume unice', explică Dan Armeanu într-o opinie transmisă, luni, AGERPRES.

Astfel, menționează el, articolul 1 alineatul 2 din Lege prevede următoarele: 'Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distincte și care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării și investirii, în interesul participanților, a unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale.'

Plata periodică a sumelor acumulate în Pilonul 2 este prevăzută în articolul 2 (1) punctul 25 al Legii nr.411/2004:
'25. pensie privată - suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public'.

Vicepreședintele ASF subliniază că art. 36 din Legea nr.411/2004 face referire și la plata unică, dar aceasta este o situație excepțională, atunci când activul acumulat în contul participantului are o valoare redusă care nu permite acordarea unei pensii private.

Articolul 36 prevede că: participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.

În acest scop, menționează Armeanu, în propunerea legislativă privind plata pensiilor private se introduce un prag minim pentru accesarea unei pensii private, stabilit la 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 lei în 2025). Sumele sub acest prag vor fi plătite integral sau eșalonat, fără a fi transferate în fondurile de plată.

'Astfel, conform Legii nr.411/2004, participanții au știut de la început că plata pensiei se face periodic și numai în cazul excepțional în care activul acumulat este redus este posibilă plata unică, așa cum sunt și practicile internaționale. Plata unică a fost posibilă, iar excepția a devenit obișnuință deoarece timp de 17 ani nu a fost adoptată legislația privind sistemul de plată așa cum prevede art. 154 din Legea nr.411/2004: Organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor reglementate și supravegheate de Comisie se stabilesc prin lege specială, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi', precizează Dan Armeanu.

Astfel, adaugă acesta, cu o întârziere de 14 ani, propunerea actuală privind legea de plată respectă în totalitate legislația actuală și duce la îndeplinirea scopului înființării Pilonului 2 de pensii stabilit prin Legea nr.411/2004. Mai mult, propunerea actuală a Legii de plată respectă standardele și bunele practici europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

'Sistemele de pensii private sau publice au fost create pentru asigurarea unei pensii, adică a unei plăți eșalonate după împlinirea vârstei de pensionare. Indiferent de tipul sistemului de pensii trebuie precizat că un produs de tip pensie presupune plăți eșalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viața și nu plata unei sume de bani dintr-odată. De asemenea, toate sistemele de pensii obligatorii sau facultative au și un rol social care se realizează tocmai prin asigurarea unei plăți periodice în perioada de pensionare, pentru a asigura un venit pe o perioadă cât mai mare pentru cei care nu mai sunt activi', a mai explicat oficialul ASF.

Potrivit acestuia, lump sum-ul (plata unei sume forfetare) în țările care au un sistem de tipul Pilonului 2 se realizează într-un procent ce variază între 20% și 30%, așa cum este prevăzut și în legea din Romania, cu excepția Bulgariei care este mult mai restrictivă și acordă lump sum doar pentru activele foarte mici, sub trei pensii minime. Mai mult, conform standardelor și bunelor practici internaționale lump sum-ul total se utilizează, de obicei, în cazurile în care activele cumulate sunt prea mici și nu sunt suficiente pentru acordarea unei pensii eșalonate (exemplu în Finlanda, Danemarca, Austria, Bulgaria, Slovacia etc.), așa cum este prevăzut și în legea din Romania.

'În concluzie, pentru a fi corecte, comparațiile trebuie făcute între sisteme similare de pensii iar legea de plată din România respectă toate standardele și bunele practici europene. De asemenea, legea de plată din România a fost supusă filtrelor OCDE în cadrul procesului de aderare la acest organism. Proiectul privind legea de plată a fost pus în dezbatere publică încă din data de 11 iunie pe site-ul Ministerului Muncii. Au fost realizate consultări cu sindicatele, asociațiile de profil și OCDE. Așa cum am mai spus, prezentul proiect de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică și prioritară, esențială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și alinierea acestuia la standardele internaționale promovate de OCDE', a punctat Dan Armeanu.

Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în ședința de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracție de plată, respectiv, pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanția rambursării integrale a activului acumulat, și pensia viageră, cu plată pe toată durata vieții participantului, a anunțat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern.

Potrivit acestuia, sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României, iar adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii este necesară 'pentru a oferi participanților predictibilitatea și garanția reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure și pe termen lung'.

Președintele ASF a explicat că proiectul propune introducerea fondurilor de plată a pensiilor private constituite special în acest scop, care vor fi administrate de entități autorizate, denumite furnizori de pensii private. Entitățile care vor putea deveni furnizor de pensii pot fi: administratori actuali de fonduri de pensii private, societăți de asigurări de viață, societăți de administrare al investițiilor sau societățile noi special înființate în acest scop în baza legii.

Mecanismul este construit în două direcții principale, respectiv pe două forme de extracție de valoare pensie privată: pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanția rambursării integrale a activului acumulat, și pensia viageră, cu plată pe toată durata vieții participantului. În completarea acestor două forme de plată, este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, într-o formă similară celor aplicate în alte state europene, a adăugat Alexandru Petrescu. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)