Restructurarea Ministerului Energiei se va finaliza în două săptămâni, dar instituția trebuie aliniată din punct de vedere salarial cu celelalte ministere care gestionează finanțări europene pentru că, deși există o grilă unitară de salarizare, pe aceeași poziție diferențele la salarizare ajung și la 50%, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan.

'Ministerul își reduce cu 35% pozițiile de conducere și aproximativ cu 20% pozițiile de posturi din organigramă. În două săptămâni finalizăm acest proces. A fost început de fostul ministru. Imediat după ce am preluat mandatul, am stat și am analizat chirurgical fiecare dintre deciziile luate în această direcție, am convenit că o să merg înainte cu acest proiect și automat vom avea un minister mai suplu, pe care îmi doresc foarte mult să-l aliniem ca și nivel salarial cu celelalte ministere din Guvernul României, care la rândul lor gestionează finanțări europene sau de altă natură, atunci când vorbim despre proiecte strategice pentru țara noastră. Pentru că astăzi, deși avem teoretic o grilă unitară de salarizare, pe aceeași poziție, în ministere diferite avem salarizarea diferită, chiar și cu 40-50% diferență', a declarat ministrul Energiei la Digi24.

Cât privește companiile din subordine, Ivan a amintit că Ministerul Energiei este acționar unic, majoritar sau minoritar în 32 de companii, dintre care 17 pe profit, 4 pe pierdere și 10 în faliment, dizolvare, fuziune sau insolvență.

El a precizat că a relansat procedurile pentru alegerea consiliilor de administrație, supraveghere sau directorat și a adus criterii de performanță suplimentară, inspirându-se din criteriile după care sunt evaluați cei din structurile de conducere ale companiilor listate la Bursa de la București.

'Ministerul Energiei este implicat în acea cerere de plată numărul 3 care nu a fost acceptată integral de Comisia Europeană și mai avem de deblocat un rest de aproximativ 240 de milioane de euro pentru a îndeplini și jalonul 121, prin care pentru mai multe posturi de membri în Consiliile de Administrație, Supraveghere sau Directorat trebuie să fie refăcute procedurile. Ce am făcut pentru în această perioadă foarte scurtă? Am relansat procedurile într-o formulă care să fie în acord cu legislația, am adus criterii de performanță suplimentare. M-am inspirat de la cei de la Bursa de Valori București, criteriile pe care sunt evaluați cei din structurile de conducere a companiilor listate, plus a celor din Franța și Polonia', a mai precizat Bogdan Ivan.

România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au fost îndeplinite integral, a anunțat, în luna iunie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Valoarea netă a cererii este de 2,02 miliarde de euro, în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro - grant și 55 milioane euro - împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3, a arătat MIPE la momentul respectiv.

Jaloanele îndeplinite parțial vizează operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desemnarea administratorilor în companiile din energie și modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)