Industria hârtiei și cartonului din România este afectată de costurile energetice excesive și exporturile masive de maculatură care privează producătorii locali de o resursă esențială, susțin reprezentanții Patronatului Industriei de Celuloză și Hârtie (ROMPAP).

ROMPAP reprezintă 23 de companii din sector, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 1 miliard de euro și peste 5.000 de locuri de muncă directe.

'Două vulnerabilități sistemice afectează grav competitivitatea acestei ramuri strategice: costurile energetice excesive și exporturile masive de maculatură, care privează producătorii locali de o resursă esențială', susțin reprezentanții patronatului, într-un comunicat remis, marți, AGERPRES.

Conform sursei citate, în România, prețurile la energie electrică și gaze naturale sunt, în mod constant, mai mari decât în alte țări europene și non-UE, realitate care afectează competitivitatea producătorilor locali.

'Industria hârtiei este, prin natura sa, una cu un consum intensiv de energie. În România, prețurile la energie electrică și gaze naturale sunt, în mod constant, mai mari decât în alte țări europene și non-UE. Această realitate afectează direct competitivitatea producătorilor locali, care sunt nevoiți să opereze cu costuri energetice semnificativ mai mari decât concurența externă. Impactul este cu atât mai mare cu cât energia poate reprezenta, în medie, până la 30% din costul total de producție al unei fabrici de hârtie sau carton.', a afirmat Ionel Ciucioi, director executiv al ROMPAP, în comunicat.

Potrivit acestuia, eliminarea plafonării prețului la energia electrică în România, fără includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile, a agravat și mai mult situația.

'Spre comparație, în alte țări din Uniunea Europeană, industriile cu consum ridicat sunt sprijinite prin scheme de compensare, reduceri fiscale sau acces la contracte bilaterale pe termen lung. Având în vedere că aproximativ 90% din ambalajele de hârtie, utilizate în România sunt produse local, orice creștere a costurilor de producție se transmite automat în prețurile finale și afectează lanțuri industriale întregi - de la sectorul alimentar și retail până la agricultură și logistică. Nu este pentru prima dată când industria se confruntă cu astfel de presiuni. Acum trei ani, unele fabrici au fost nevoite să-și întrerupă temporar activitatea din cauza costurilor prohibitive la energie. Semnalele de alarmă au fost deja trase', a adăugat Ionel Ciucioi.

El a subliniat că, pe lângă costurile energetice, industria se confruntă cu o altă problemă structurală, respectiv lipsa accesului la materie primă.

'România colectează anual aproximativ 700.000 de tone de maculatură, însă peste 30% din această cantitate pleacă la export, în special către Turcia - peste 90.000 de tone în 2023 și 30.000 de tone doar în primul trimestru din 2025. În același timp, Turcia a instituit o taxă de protecție de 87 dolari/tonă pentru importul de hârtie, blocând practic accesul producției românești pe piața sa. În paralel, controlează exporturile proprii de maculatură printr-un sistem de avizare, ceea ce face ca aceasta materie prima sa fie procesată în țară și sa aibă un cost scăzut. Beneficiind de aceste avantaje companiile din Turcia reușesc să plătească prețuri semnificativ mai ridicate pentru importurile de maculatură din România, influențând astfel prețul din țara noastră. Aceste dezechilibre afectează grav competitivitatea tuturor producătorilor din România și pun în pericol locuri de muncă și investiții', a adăugat directorul executiv al ROMPAP.

Conform patronatului, situația actuală sugerează necesitatea unei abordări echilibrate care să țină cont de mai mulți factori.

'În domeniul energetic, includerea industriei pe lista sectoarelor vulnerabile și implementarea de mecanisme de sprijin ar putea contribui la menținerea competitivității. Experiența altor țări europene oferă modele de scheme de compensare sau facilități fiscale pentru industriile cu consum intensiv de energie. Pentru fluxurile de materie primă, dezvoltarea unor mecanisme de prioritizare a necesarului intern de maculatură ar putea susține obiectivele de reciclare și eficiența economiei circulare. Dialogul între autorități și industrie rămâne esențial pentru dezvoltarea unor politici coerente care să echilibreze competitivitatea economică cu obiectivele de sustenabilitate', se precizează în document.

Potrivit celui mai recent Raport al European Paper Recycling Council (EPRC), Europa a atins o rată de reciclare de 75,1% în 2024, iar obiectivul este de 76% până în 2030.

'România, prin Strategia Națională pentru Economie Circulară (SNEC), și-a propus ținte chiar mai ambițioase: 75% rată de reciclare pentru hârtie și carton în 2025, 85% până în 2035. Însă aceste obiective devin tot mai greu de atins într-un context în care o parte semnificativă a materiei prime reciclabile - maculatura - pleacă în afara țării, fără un mecanism de prioritizare a necesarului intern.', se menționează în comunicat.

Potrivit aceluiași raport EPRC, 6 milioane de tone de maculatură au fost exportate din Europa în 2024 către țări terțe precum India, Vietnam sau Turcia. În paralel, consumul de hârtie și carton în UE a crescut cu peste 5%. Această dinamică tensionează piața și reduce disponibilitatea internă a maculaturii - o resursă esențială pentru economia circulară, arată comunicatul. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)