În România avem peste 70.000 de ONG-uri care ar trebui să desfășoare activități sociale, iar active sunt maximum 15%, a declarat, vineri, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la o dezbatere online de specialitate despre economia socială.

'Dacă am avea companii mai multe, amprenta antreprenorială ar fi mai mare și un procent tot mai ridicat dintre aceste companii ar înțelege rolul economiei sociale la adevărata valoare, lucrurile în România s-ar îmbunătăți într-un ritm mult mai rapid. E adevărat că România în ultimii zece ani a făcut progrese pe segmentul acesta, dar încă nu este suficient. Există în continuare foarte multe ONG-uri inactive. În România avem peste 70.000 de ONG-uri care ar trebui să desfășoare și să deruleze activități sociale, iar active cred că avem maximum 15%. În consecință, dacă această amprentă socială ar fi și activă, lucrurile s-ar schimba și s-ar îmbunătăți radical', a spus președinta CONAF.

Potrivit acesteia, orice antreprenor ar putea să încorporeze în activitatea sa și partea de economie socială.

'Când am fondat CONAF acum mai bine de opt ani, am înțeles cât de importantă și cât de funcțională este această latură într-o economie cu multe derapaje. Astăzi, noi putem să ne conectăm și să vorbim despre date, cifre, PIB-uri, deficite, buget ș.a.m.d., dar dacă nu înțelegem care sunt categoriile vulnerabile, care este rolul ONG-urilor și al asociațiilor care fac antreprenoriat social, lucrurile acestea vor stagna', a explicat Cristina Chiriac.

Aceasta spune că ONG-urile, asociațiile, antreprenoriatul social, vor putea prelua o parte din obligațiile sociale ale statului, îmbinând diverse instrumente, cum ar fi voluntariatul, contribuțiile financiare prin fund-raising, redirecționarea unor sume de către companiile mari pentru categoriile sociale sensibile, defavorizate.

'Nu doar persoanele cu dizabilități sunt cele care fac parte din aceste categorii, sunt și tinerii cu un nivel scăzut de educație, femeile cu o anumită vârstă care nu și-au găsit un loc de muncă corespunzător și altele', a punctat președinta CONAF.

Ea a menționat că singura diferență între un antreprenor și un antreprenor social este că 90% din profitul reinvestit se direcționează în scopuri sociale și doar 10% poate fi distribuit către membri, iar fiscalitatea generală este aceeași pentru amândoi.

'Atâta timp cât vorbim despre economie socială, dar nu avem o politică fiscală bine pusă la punct, care să pondereze și să vină cu instrumente pentru a ajuta economia socială, economia, în general, și să ridice ponderea de pe presiunea fiscală pe care o pun aceste categorii sociale, o să fim așa în continuare, probabil la un impact de 5-10% cu foarte mari eforturi din partea organismelor sociale', a mai spus Cristina Chiriac.

Precizând că în numeroase alte țări politica socială este prioritară politicii fiscale, președinta CONAF a afirmat că 'în momentul în care statul va înțelege că pe lângă politica fiscală e nevoie și de o politică socială corelată prin instrumente legislative și adaptată la nevoile de astăzi, atunci lucrurile se vor schimba'.

'Avem nevoie nu doar de un echilibru fiscal, ci și de un echilibru social', a conchis Cristina Chiriac.

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării a organizat, vineri, cea de-a șaptea dezbatere online din acest an, ce a avut ca temă economia socială, care devine tot mai relevantă într-un context în care mediul de afaceri este chemat să integreze în funcționarea companiilor criterii de sustenabilitate, responsabilitate și incluziune socială. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)