Operatorii din turism nu cer gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste, susține președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, Alin Burcea.

Reprezentanții ANAT consideră că, în doar trei săptămâni de mandat, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miriță, și-a formate ''opinii tranșante și eronate'' despre piața turistică: că prețurile sunt ''prea mari'' pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar ''asistați'' care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale ''plătesc articole'' critice la adresa sa, se arată într-un comunicat al asociației patronale transmis, vineri, AGERPRES.

''Noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste'', a declarat președintele ANAT, citat în comunicat.

Potrivit reprezentanților ANAT, voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul ''la negru''. Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent, ''un mare succes în fiscalizarea domeniului''.

''Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează: +0,15 lei în comerțul cu amănuntul; +0,36 lei în HoReCa; +0,09 lei în agenții de turism; +0,52 lei în comerțul cu ridicata; +0,14 lei în transporturi; +0,29 lei în curierat; +0,25 lei în depozitare; +0,78 lei ca venit la bugetul de stat. Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice'', se menționează în comunicat.

De asemenea, operatorii din turism spun că vocherele au generat creșteri 'fabuloase' ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create, iar eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent de circa 5%)

''Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România. Pentru mulți angajați din provincie - printre care profesorii - voucherele au permis prima vacanță în viață. Statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar'', susțin ei.

În ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă, acestea au generat în anii precedenți, conform ANAT, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică.

''Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming. Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest - în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă - a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat)'', se arată în comunicat.

Referitor la sprijinul pentru incoming, reprezentanții ANAT subliniază că schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic și că, în absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini. Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani.

''Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat). Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe. Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci. În loc să fim tratați ca niște 'asistați', ne-am dori să fim ascultați. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunități și proiectează o imagine pozitivă a României în afara granițelor. Domnule ministru, confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic'', transmit membrii ANAT.

Aceștia solicită numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie, cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat, deoarece, fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepții superficiale și vor face mai mult rău decât bine.

Totodată, cere public o întâlnire instituțională urgentă, cu toți actorii relevanți din turism, ''pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv''. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)