Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților din România să respingă forma actuală a propunerii Comisiei Europene privind bugetul UE 2028-2034 și să negocieze 'cu îndârjire' în favoarea fermierilor și cooperativelor din România și Uniunea Europeană.

'Solicităm ca domnul președinte Nicușor Dan, domnul premier Ilie Bolojan, domnul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, doamna ministru al Afacerilor Externe Oana Țoiu, domnul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale Florin Barbu și toți europarlamentarii din țara noastră să respingă propunerea înaintată de Comisia Europeană și să negocieze cu îndârjire pentru fermierii și cooperativele din România și UE, pentru a obține o actualizare a propunerii care să cuprindă un buget de minimum 0,4%, pentru a avea o Politică Agricolă Comună cu cei doi piloni (subvenții și investiții), piața unică, actualizarea suprafeței de referință și repararea nedreptății, de a ajunge la media subvenției europene (finalizarea convergenței externe) pentru fermierii din țara noastră așa cum trebuia să avem începând din 2014, măcar din 2028. Vrem doar o Politică Agricolă Comună echitabilă, un buget decent și respect pentru mediul rural și profesioniștii săi', au transmis vineri reprezentanții AAC, printr-un comunicat.

AAC salută creșterea bugetului total al UE la 2.000 miliarde euro pentru perioada 2028-2034, față de 1.200 miliarde în perioada anterioară și introducerea unui mecanism automat de actualizare a bugetului în funcție de inflație, cu praguri diferențiate, dar își exprimă 'consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare' față de reducerea drastică a alocărilor pentru subvențiile și investițiile în producția hranei.

Dacă în perioada 2021-2027 agricultura a beneficiat de 0,4% din PIB-ul UE, pentru perioada 2028-2034 este propus un nivel de doar 0,15%, deși sectorul contribuie cu 1,3% la economia Uniunii, au transmis reprezentanții Alianței.

În acest context, AAC solicită menținerea unui buget agricol de minimum 0,4% din PIB-ul UE, pentru a garanta hrană de calitate și securitate alimentară pentru cei 450 de milioane de cetățeni europeni. 'Pentru a reajunge la 0,4% din Bugetul UE alocat pentru Agricultură (subvenții și investiții) propunem să se reducă din sprijinul acordat pentru Ucraina, din bugetul propus pentru administrația europeană, din bugetul propus pentru extindere și cel pentru apărare', se arată în comunicat.

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare au participat miercuri, 16 iulie, la marșul simbolic organizat de Copa-Cogeca împreună cu organizațiile fermierilor din Belgia - Boerenbond și FWA, la Bruxelles. Evenimentul a fost programat chiar în ziua în care se prezenta propunerea de Buget Financiar Multianual al UE 2028-2034 de către președinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, și la ședința Com Agri prezidată de comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christian Hansen.

'Organizațiile agricole europene s-au mobilizat la Bruxelles pentru un marș simbolic împotriva abordării istorice adoptate de Comisia Europeană cu privire la doi piloni-cheie ai politicii agricole europene: viitorul cadru bugetar și PAC. În timp ce recoltatul este în plină desfășurare, Comisia a decis efectiv să demonteze natura 'comună' a PAC prin reduceri bugetare mascate sub pretextul unui așa-numit 'fond unic', alături de o renaționalizare completă justificată prin presupusa virtute a simplificării administrative', arată AAC.

Copa-Cogeca, împreună cu organizațiile naționale membre s-au mobilizat timp de mai multe luni, avertizând împotriva unei abordări pur contabile și a inconsecvenței politice care ar rezulta din dizolvarea PAC într-un 'fond unic'. Având în vedere provocările colosale cu care se confruntă agricultura, Copa-Cogeca a pledat, în schimb, pentru un buget consolidat, ajustat la inflație și pentru o PAC care să asigure previzibilitatea și buna funcționare a pieței unice.

'Reducerile bugetare, disoluția celor doi piloni, pierderea comunității și dezangajarea Comisiei de politica sa agricolă istorică pot fi interpretate altfel decât ca un mesaj de abandon, indiferență și lipsă de prioritate strategică pentru agricultură și comunitățile rurale? Cu acest semnal bugetar - exact când începe un nou ciclu legislativ și cu acordul UE-Mercosur în perspectivă - cum se poate aștepta Comisia să fie încă auzită și să beneficieze de încrederea comunității agricole în anii următori? Comisia ar face bine să țină cont de cele peste 7.000 de entități care au semnat petiția noastră în doar câteva săptămâni, din care mai mult de 1.100 sunt din România, fiind în acest moment țara cu cele mai multe semnături din UE pe petiția care poate fi semnată aici: https://nosecuritywithoutcap.eu/sign-the-petition#', au arătat reprezentanții AAC în comunicat.

În aceste context, vicepreședintele Parlamentului European, SSD, Victor Negrescu, a susținut că UE are responsabilitatea de a construi o Europă în care fiecare comunitate, rurală sau urbană, să aibă acces la 'oportunități, la alimente sănătoase, la condiții de viață și muncă decente'. 'Este esențial să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Nu putem construi viitorul pe spatele celor mai vulnerabili. Europa are nevoie de un buget echitabil pentru toți', a spus Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, citat în comunicatul AAC.

El a adăugat că interesele României vor fi apărate în aceste negocieri în Legislativul european. 'Autoritățile de la București trebuie să se apuce de treabă și să elaboreze o strategie pentru a ne promova obiectivele. Nu putem accepta un buget care care va duce la o Europă cu două viteze. (...) Propunerea prezentată astăzi de Comisia Europeană pentru bugetul multianual 2028-2034 nu poate fi acceptată din perspectiva politicii agricole comune și a politicii de coeziune', a precizat Negrescu.

Sigfried Mureșan, Raportor CFM și vicepreședinte EPP a arătat că Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene. 'În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar: vom susține ferm noile priorități - apărarea și competitivitatea - dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri. Coeziunea și agricultura trebuie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu rata inflației. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană și transformă politica de coeziune într-un plan național gestionat centralizat. Agricultura și coeziunea nu se negociază. Rămân priorități clare ale Uniunii Europene - și așa trebuie să rămână și în buget', a transmis Sigfried Mureșan.

O poziție referitoare la propunerea CE a avut joi și ministrul Agriculturii, Florin Barbu. 'În primul rând, resping ceea ce a propus Comisia Europeană. Eu am susținut în Consiliul de miniștri - Agrifish ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune. Sigur, am avut discuții cu colegii mei omologi din Franța și Germania, care s-au alăturat demersului României de a merge în continuare pe politica agricolă separată, cu cei doi piloni - FEGA și FEADR. Eu zic că lucrurile nu vor rămâne așa și am avut o discuție inclusiv cu formele asociative din Copa-Cogeca. L-am înștiințat și pe domnul președinte al României, Nicușor Dan, care știe despre această situație. Știu că s-a discutat și în campania electorală și peste tot că agricultura trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune', a precizat, joi, Florin Barbu, după o întâlnire cu legumicultorii din comuna dâmbovițeană Lungulețu.

De asemenea, vicepreședintele Cogeca, Florentin Bercu, a transmis un avertisment și un apel urgent la acțiune. 'Fără buget, fără PAC, fără fermieri, fără securitate nu este doar un slogan. Este o foaie de parcurs către colaps - dacă nu acționăm acum. Fără un buget separat și majorat pentru PAC, cu doi piloni, nu mai putem vorbi despre piața unică. Promisiunile vor deveni vorbe goale. Un buget separat pentru PAC, majorat în funcție de inflație, nu este birocrație. Este o declarație a priorităților noastre - valorile noastre comune puse în practică. Înțeleg că trăim în vremuri dificile și suntem cu toții conștienți de acest lucru. Înțelegem că apărarea este importantă, că înarmarea ar trebui să aibă loc, dar trebuie să înțelegem cu toții în egală măsură că nu putem mânca gloanțe și praf de pușcă. Securitatea alimentară este o componentă vitală a securității globale, la fel ca reziliența economică și durabilitatea mediului', a avertizat Bercu.

El a adăugat că o Uniune Europeană slabă din punct de vedere al securității alimentare, incapabilă să își protejeze agricultorii și să își finanțeze agricultura, 'este în derivă, vulnerabilă'. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)