Scăderea sporului pentru gestionarea fondurilor europene de la 50% la 40% din salariu nu este abruptă și reprezintă în continuare un stimulent decent, a declarat, joi, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, precizând ce venituri vor scădea de la 1 august în sectorul bugetar.

'Scad veniturile atunci când vorbim despre sporul de condiții vătămătoare. Era un plafon maxim de 1.500 lei. Nu toată lumea lua 1.500 lei în plus prin acel spor. În acest moment există un singur nivel de 300 de lei. Nimeni nu ia mai mult, nimeni nu ia mai puțin. Aici impactul bugetar este undeva la peste 600 de milioane de lei. E o parte din gestionarea deficitului. Mai este o scădere de 10% din cuantumul sporului pentru gestionarea fondurilor europene, însă aici trebuie spuse niște lucruri. Pe de o parte, de la 50% la 40% este o scădere, dar n-aș spune că este o scădere abruptă. Este în continuare un stimulent decent, de 40% din salariu. Pe de altă parte, trebuie înțeles, și pentru că avem această discuție publică asurzitoare uneori despre blamarea funcționarilor, că totuși oamenii care primesc acești bani aduc zeci și sute de milioane din fonduri europene în țara noastră, bani care se regăsesc în bunăstarea tuturor cetățenilor. Am mai introdus o nouă virgulă la acest subiect, și anume că acest spor nu se va acorda după depășirea perioadei de implementare a proiectului, cu noi prelungiri pentru implementarea proiectului. Adică, dacă aveai doi ani sau trei ani să faci un anumit proiect să-l implementezi și nu l-ai realizat în acei trei ani și-l mai prelungești o jumătate de an sau un an, în acea prelungire nu mai primești nimic', a explicat Manole, la Antena 3.

Întrebat dacă vor scădea salariile bugetarilor, ministrul Muncii a menționat că 'nu am nicio sarcină de Guvern, cum se spune tehnic, pentru asta'.

Referitor la eventuale concedieri în zona bugetară, Manole a punctat: 'Este o discuție, dar nu aș zice concedieri, pentru că nu este cazul despre a gândi dimensiunea anumitor zone din aparatul bugetar'.

'Eu pot să vă dau un exemplu: în centrala Ministerului Muncii sunt 494 de angajați și 141 de posturi vacante. Sincer să vă spun, și dacă ar vrea cineva, nu ai de ce să te atingi din alea 494 de posturi, pentru că sunt oameni care muncesc în departamente deja subdimensionate, cu faptul că cele 141 sunt ocupate de mult timp. Sunt situații în care anumiți colegi ies la pensie în mod normal și deja este o dimensiune la pragul de jos al puterii de muncă', a mai spus șeful de la Muncă.

Potrivit oficialului, o alternativă justă la concedieri o reprezintă realocarea resursei umane.

'Atunci când spuneți că ne lipsesc oameni și că avem prea mulți în alte domenii, cred că o concluzie justă este că trebuie să realocăm resursa umană, nu să tăiem. Sigur, că nu poți să faci dintr-un birocrat medic sau dintr-un medic birocrat. Evident că există niște limite ale acestei mobilități. Avem în Ministerul Muncii un proiect de 800 de milioane de euro pentru comunități rurale mici din această țară. Sunt niște oameni acolo care fac o treabă extraordinară. N-am cum să-i spun vreunuia să plece ca să rămână proiectul cu risc de neimplementare. Din contră, acolo cred că ar fi bine să mai angajăm 2, 3, 4 oameni care să aibă aceeași performanță. Dacă fiecare angajat care lucrează pe fonduri europene, de exemplu, ar avea genul acesta de performanță, am avea bani să facem mai multe lucruri în România. Adică n-aș tăia de la performanță', a subliniat ministrul Muncii. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda)

Citiţi şi:

* Reforma pensiilor speciale presupune mai multe lucruri, inclusiv o creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani (ministru)