Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) consideră că introducerea unei accize pe vinul liniștit în România va aduce venituri modeste la buget, amenință industria vinului și provoacă daune serioase economice și culturale, afectează negativ competitivitatea industriei viticole românești și creează dezechilibre în raport cu partenerii europeni, potrivit unui comunicat al organizației.

Drept urmare, ONIV propune menținerea accizei zero pentru vinuri, promovarea vinurilor românești pe piețele interne și externe, investiții în irigații și tehnologii pentru combaterea efectelor climatice și subvenții pentru vinuri organice și sustenabile.

Viticultorii prezintă câteva argumente împotriva introducere accizei, precizând că România, deși este al șaselea producător de vin din Europa, cu 187.000 ha de viță-de-vie, producția a scăzut cu 19,8% în 2024 din cauza secetei, înghețurilor, grindinei și altor intemperii.

Potrivit acestora, costurile de producție au crescut cu 7-10% din cauza energiei, forței de muncă și logisticii.

'Suntem sub presiune financiară din cauza regulilor Sistemului de Garanție Returnare- SGR. Suntem sub presiunea climatică de mai bine de 3 ani consecutivi. Se resimte puternic presiunea vinurilor din import care invadează piața românească în creștere accelerată în ultimii 10 ani. Resursa umană specializată din industria vitivinicolă românească nu mai există întrucât școlile dedicate industriei au dispărut. În momentul actual, foarte mulți viticultori calculează dacă fac față sau nu costurilor input-urilor, în special energie și materiale specifice industriei. În timp ce Spania, Franța, Italia produc cantități enorme de vin deoarece beneficiază deja de ani buni (prin investiții UE) de irigații pe arii extinse, consumul de vin cu alcool din vestul Europei scade vertiginos', se arată în punctul de vedere al ONIV.

Asociația viticultorilor consideră că o acciză ar lovi în special producătorii mici și mijlocii, care au marje reduse și nu pot transfera ușor costul în prețul final.

'Acciza propusă inițial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va crește în special prețul vinurilor economice, cel mai mare segment din piață, cu 10-30%. Acest lucru se datorează aplicării accizei, la care se adaugă creșterea TVA de la 19-21%. Creșterea prețului va determina o scădere importantă a consumului și astfel a taxelor colectate de stat. Presiune pe cramele românești, risc de faliment și pierderea locurilor de muncă. Cramele sunt angajatori importanți în mediul rural, fiind motorul multor comunități', preconizează producătorii de vin.

Aceștia cred că va crește piața neagră, veniturile bugetare vor fi reduse, iar costul administrativ și birocratic va fi mai mare decât veniturile potențiale.

În plus, o acciză în România ar însemna că vinurile autohtone devin mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franța. Vinurile românești vor deveni necompetitive față de importuri, care au crescut de 3,7 ori mai mult decât exporturile în 2023.

De asemenea, creșterea prețului vinului va conduce consumatorii spre: alcool contrafăcut sau nefiscalizat; spirtoase ieftine (unde acciza este raportată la alcool pur, deci uneori mai 'eficient' pentru intoxicație); băuturi slab calitative, cu aditivi. Totodată, vor prospera importatorii, deci deficitul comercial și monetar al României va crește.

În plus, o acciză va lovi indirect în cramele care organizează degustări, agroturism, festivaluri, evenimente.

Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă mai arată, în încheiere, că măsura creșterii accizei încalcă spiritul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru că Uniunea Europeană sprijină sectorul vitivinicol prin fonduri pentru reconversie, promovare, investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)