Statul ar urma să încaseze suplimentar 1,3-1,5 miliarde de lei din majorarea fiscalității pentru jocurile de noroc (surse)
Statul ar urma să încaseze suplimentar 1,3 - 1,5 miliarde de lei din majorarea fiscalității pentru jocurile de noroc, față de cele 5 miliarde de lei colectate anul trecut din taxe specifice în domeniu, susțin surse politice.
Impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc ar urma să crească de la 3% la 4% pentru pragul de sub 10.000 de lei, potrivit acestora.
Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe la sfârșitul săptămânii trecute prevede că impozitul pe veniturile obținute la jocurile de noroc urcă în cazul sumelor de până la 10.000 de lei de la 3% la 10%.
Potrivit surselor citate, modificările legislative propuse în domeniul jocurilor de noroc includ măsuri ''fără precedent'' în ceea ce privește taxarea, monitorizarea, controlul și aplicarea legii. Scopul principal este reducerea riscului de dezvoltare a pieței negre, în contextul unei creșteri semnificative a taxelor și impozitelor din domeniu.
De asemenea, sursele menționează că măsurile au fost pregătite în colaborare cu structurile responsabile din cadrul Ministerului Finanțelor și ONJN și vin ca răspuns la semnalele privind creșterea pieței negre, apărută ca urmare a lipsei unor acțiuni ferme și coerente după interzicerea jocurilor de noroc în localitățile sub 15.000 de locuitori.
Sursele susțin că pentru creșterea fiscalității, taxa de autorizare pentru jocurile online a fost majorată de la 21% la 27%, iar pentru pariurile în retail taxa a crescut de la 21% la 23%. Pentru sloturi, taxa a fost majorată de la 5.300 euro/aparat la 5.800 euro/aparat. Taxa de viciu a crescut de la 500 euro/aparat la 1.000 euro/aparat. A fost introdusă o taxă de 6,5% pe încasările din jocurile loteristice.
Totodată, se are în vedere creșterea impozitului la jucători la 4% pentru primul prag și majorarea cotelor forfetare pentru pragurile 2 și 3, mai arată sursele citate.
Potrivit surselor citate, impozitarea jucătorilor nu are impact asupra organizatorilor de jocuri de noroc, motiv pentru care s-a preferat taxarea suplimentară a acestora prin majorarea taxelor specifice. Un impozit mare asupra câștigurilor jucătorilor va favoriza migrația acestora pe site-urile nelicențiate, acolo unde câștigul brut al acestora este egal cu cel net. În piața neagra nu există nicio formă reala de vizibilitate sau control asupra jucătorilor și a sumelor care sunt rulate de către aceștia, iar statul este expus unor riscuri serioase la nivel economic și financiar
În proiectul inițial de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, se prevedea o majorare a impozitului pe veniturile obținute la jocurile de noroc în cazul sumelor de până la 10.000 de lei de la 3% la 10%. Ulterior, pragul a fost coborât la 4%.
Ministrul Finanțelor a făcut referire la majorarea fiscalității pentru jocurile de noroc în conferința de vineri, organizată la Guvern.
'Creștem taxele de autorizare și toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creșterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât și pentru jucători. Jucătorilor care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține de la 3% la 10% și vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc despre care știm foarte bine cât de nocive sunt', declara Alexandru Nazare.
'În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40 %. Astfel, baremul de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc se modifică după cum urmează: până la 10.000 lei inclusiv - impozit de 10%; peste 10.000 lei - 66.750 lei inclusiv - impozit de 1.000 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000; peste 66.750 lei- impozit de 12.350 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750. În cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se propune ca impozitul datorat să se determine prin utilizarea baremului aplicabil în cazul veniturilor din jocuri de noroc, asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut să se scadă suma de 12.350 lei', se menționează în nota de fundamentare a proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare publicat pe site-ul MF.
În prezent, veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă astfel: până la 10.000 lei inclusiv cu 3%; peste 10.000 lei - 66.750 lei inclusiv cu 300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei; peste 66.750 de lei cu 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 de lei. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Energiei: Demisia lui Cosmin Ghiță de la conducerea Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale
Decizia lui Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul de director general al SN Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale, a anunțat, marți seara, Ministerul Energiei. 'Ministerul Energiei a luat act de decizia domnului Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul încredințat de CA SNN, respectiv de a demi
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți compania. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu priv
Paraschiv (FSAB): Întâlnirea cu ministrul Muncii a fost de complezență; oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă
Întâlnirea sindicaliștilor cu ministrul interimar al Muncii a fost una 'de complezență', în cadrul căreia a fost transmis un semnal de alarmă că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă, a declarat marți Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Sindicali
Consiliul Concurenței:Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile referitoare la plafonarea adaosului comercial
Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial, în perioada aprilie - iunie 2026, iar marjele acestora nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025, arată o analiză preliminară, publicată marți de Consiliul Concurenței. 'Principalii operatori de pe piața carburanțilo
România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale; doar o treime din populație are competențe de bază (Infografic)
Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și la o distanță considerabilă față de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul ș
Ministerul Mediului a semnat un contract de peste 49 milioane de lei pentru protejarea păsărilor și a biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță semnarea contractul de finanțare pentru proiectul 'Consolidarea sistemului național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România' , cu o valoare totală de peste 49 milioane de lei. Potrivit ministerului de resort, din valoarea totală alocată proiectului, 41,7 milioane de lei
Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
Două noi companii listate la Bursa de Valori București (BVB) vor fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indicele FTSE Global All Cap, ceea ce reprezintă o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România și a integrării acesteia în circuitul investițional internațional, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF
Bușoi: România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor
România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privința nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, a precizat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa d
Pîslaru: În lipsa unui acord pe legea salarizării, România va rata jalonul din PNRR
România va rata jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la legea salarizării în lipsa unui acord politic asupra proiectului, responsabilitatea revenind partidelor care nu îl susțin, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Î
Pîslaru, despre salariul minim: În acest moment nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii
O decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat de sindicate în fața ministerului
O mașină rulată din zece prezintă semne de utilizare mai intensivă decât cred cumpărătorii români (studiu)
Una din zece mașini second hand (10,1%), verificate în România, prezintă semne de utilizare mult mai intensivă decât cred cumpărătorii, relevă o analiză de specialitate, dată publicității marți. Conform carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv în cazul în care kilometrajul său anual depășeș
Sindicatele feroviare avertizează asupra riscului blocării finanțării CFR Călători începând cu 26 august
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru evitarea blocării finanțării CFR Călători, avertizând că, în lipsa aprobării bugetului companiei, alocarea fondurilor de la bugetul de stat riscă să fie suspendată începând cu 26 august. ''Situația este criti
Serviciile integrate pentru copii și familii vor fi extinse în 2.000 de comunități rurale (ministru)
Extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale derulate în prezent, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în urma unei întâlniri cu directorul regional UNICEF, Edouard Beigbeder
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în iulie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în iulie 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 684,550 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 7,8% (-0,3% în termeni reali), informează marți Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,3%, în iulie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,3% în iulie 2026, față de luna anterioară (-0,8% în termeni reali), până la nivelul de 472,415 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al









