Curtea de Conturi: Prejudicii de peste 206 milioane de lei, în urma verificărilor realizate, în 2024, în domeniul achizițiilor publice
Curtea de Conturi a constatat prejudicii de peste 206 milioane de lei, în urma verificărilor realizate anul trecut, în domeniul achizițiilor publice, motiv pentru care instituția recomandă 'asanarea legislației privind achizițiile publice și corectarea deficiențelor identificate în modul de reglementare specific'.
'Curtea de Conturi a constatat abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice la mai mult de jumătate dintre entitățile auditate în anul 2024 (58,12%), ponderea entităților cu abateri în acest sector fiind în creștere comparativ cu anii anteriori (43,63% în anul 2023 și 39,99% în anul 2022)', se menționează în raport.
Privind constatările Curții de Conturi a României în domeniul achizițiilor publice, în anul 2024, în cazul a 791 de entități publice, din totalul celor 1.361 verificate, auditorii au constatat, cumulat, 2.325 de abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice, dintre care: 605 în etapa de planificare/pregătire a procedurii de atribuire; 375 în etapa de organizare și derulare a procedurii de atribuire și 1.345 în etapa de post-atribuire/execuție a contractului de achiziție, arată sursa citată.
'O consecință a abaterilor menționate a fost producerea de prejudicii în valoare totală de 206.029,84 mii lei. Domeniul de activitate în care au fost constatate, anul trecut, cele mai multe abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice este administrația publică locală (95,35% din totalul prejudiciilor). Cele 2.325 de abateri de la legalitate identificate în anul 2024 în domeniul achizițiilor publice reflectă o creștere față de anii 2018 (1.803 abateri), 2019 (2.073 abateri), 2021 (2.153 abateri), 2022 (1.981 abateri) și 2023 (1.255 abateri) și o scădere față de anii 2017 (3.157 abateri) și 2020 (2.445 abateri, din care o mare parte au fost constatate în cadrul misiunilor de audit desfășurate la cererea Parlamentului, privind utilizarea resurselor publice în perioada stării de urgență determinată de pandemie)', se mai precizează în comunicat.
Din analiza cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția și înregistrarea abaterilor de la legalitate constatate în urma misiunilor de audit efectuate în anul 2024, față de cele identificate de echipele de audit în perioada 2017 - 2023, rezultă faptul că acestea se mențin și constau, în principal, în legislația complexă și voluminoasă, în continuă modificare și completare de peste 8 ani; lipsa de îndrumare metodologică; deficitul de personal și gradul de calificare în domeniul achizițiilor publice existent la nivelul instituțiilor/autorităților publice, menționează instituția.
'Alte cauze rezidă în comunicarea defectuoasă între compartimentele interne implicate în procesul de achiziție publică, cât și între factorii decizionali și personalul de execuție; cunoașterea și aplicarea incorectă a legilor și a celorlalte reglementări aplicabile în domeniul achizițiilor publice; lipsa procedurilor interne referitoare la realizarea și monitorizarea achizițiilor derulate la nivelul instituției/autorității publice, precum și o monitorizare defectuoasă a derulării contractelor de achiziție publică.', se mai precizează în document.
Curtea de Conturi are rolul de a audita și evalua modul în care entitățile publice desfășoară procesele de achiziție, identificând riscurile asociate, neregulile și eventualele deficiențe din sistem, conform comunicatului.
'Prin rapoartele sale, Curtea oferă recomandări pentru îmbunătățirea procesului de achiziție publică, prevenirea fraudelor și reducerea vulnerabilităților administrative. În vederea îmbunătățirii funcționării sistemului de achiziții publice în scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, Curtea de Conturi recomandă Comitetului interministerial pentru achiziții publice o analiză a cadrului legislativ, pentru identificarea și corectarea vulnerabilităților în modul de reglementare a procesului de achiziție publică.', susțin reprezentanții instituției.
De asemenea, Curtea recomandă eliminarea din legislația națională a prevederilor care nu sunt obligatorii potrivit directivelor europene, în vederea corectării și prevenirii inconsecvențelor legislative.
Printre alte recomandări ale Curții se află: asumarea de către Secretariatul General al Guvernului a rolului de coordonator al domeniului achizițiilor publice, precum și realizarea și punerea în funcțiune a unui sistem informatic integrat prin extinderea interconectărilor Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), care să permită accesul ușor la informații și documente disponibile în bazele de date ale instituțiilor cu care Autoritatea pentru Digitalizarea României a încheiat protocol, referitoare la operatorii economici/autoritățile contractante/entitățile contractante înregistrate în SEAP.
Pe lista de recomandări sunt trecute: accesul liber și transparent la bazele de date existente la nivelul Ministerului Finanțelor, astfel încât persoanele interesate să fie informate cu privire la prețurile produselor/serviciilor/lucrărilor practicate de mediul de afaceri inclusiv în relația cu sectorul public și reconfigurarea controlului ex-ante efectuat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) prin acordarea de suport autorităților/entităților contractante care nu dispun de personal specializat în domeniul achizițiilor publice și/sau au nevoie de sprijin pentru realizarea procesului de achiziție, precum și întărirea rolului Agenției în domeniul îndrumării metodologice.
Totodată, Curtea de Conturi recomandă întărirea controalelor/acțiunilor de verificare efectuate de către organe de control din cadrul ministerelor/unităților administrativ-teritoriale în domeniul achizițiilor publice și asigurarea accesului persoanelor interesate, cu respectarea regulilor GDPR, la toate datele referitoare la procesele de achiziție publică, prin intermediul unei platforme care să permită vizualizarea și analiza întregului proces de achiziție publică.
Printre recomandări se află creșterea rolului Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate în ceea ce privește achizițiile de bunuri și servicii ce se achiziționează în sistem centralizat și înființarea de noi unități de achiziții centralizate specializate pe domenii de activitate pentru realizarea achizițiilor publice la nivel local.
'Curtea de Conturi își propune să contribuie la întărirea controlului ulterior (ex-post) în domeniul achizițiilor publice, la transparentizarea proceselor specifice acestui domeniu și să dezvolte proceduri de verificare moderne, cu ajutorul unei aplicații informatice bazată pe inteligența artificială. Curtea consideră necesară atât o asanare a legislației în domeniul achizițiilor publice, dublată de intensificarea activității de îndrumare metodologică a ANAP, cât și de o asigurare a pregătirii continue a personalului de specialitate în acest domeniu și asigurarea transparenței proceselor de achiziție publică', se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.














