Impozitarea multinaționalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană și nu pe cifra de afaceri și interzicerea externalizării profiturilor către firmele mamă se află printre propunerile de reducere a deficitului fiscal pe care reprezentanții Blocului Național Sindical le-au înaintat oficial în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social care a început la ora 12:00.

Potrivit unui document remis de BNS, sindicaliștii propun ca TVA să se mențină la cota actuală sau cel mult să crească doar cu 1 punct procentual, iar cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze pentru populație.

''Se preferă în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea ușoară pentru Guvern. Măsurile propuse sunt neechitabile. Majorarea TVA de la 5 și 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toți, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privința accizelor (în special la carburanți). TVA nu e printre cele mai mici din Europa - cota efectivă de TVA din România (12,4%) o plasează pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august. Sub 21% (cotă standard) au Germania, Franța, Austria, Bulgaria etc. Majorarea cu 6-2-2 puncte procentuale va plasa România, cel mai probabil, în primele 4 țări cu cel mai mare TVA (rată efectivă de TVA) - după Croația, Danemarca, posibil peste Ungaria, cu un TVA efectiv mai mare în România decât în Polonia. Sunt și alte țări care au spre 21% dar au cote reduse inferioare celor propuse în România: Spania (21%) are și cote reduse de 10% și 4%, Slovenia (22%), dar cote reduse inferioare de 9,5% și 4%, Polonia (23%), dar cote reduse de 8% și 5%, Olanda (21%), dar cotă reduse de 9%, Lituania (21%), dar cotă redusă de 9% pentru utilitățile locuințelor, Austria (20%), cote reduse de 13% și 10%. Așadar, majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor. Problema la TVA este EVAZIUNEA, asupra căreia nu se acționează'', se arată în documentul BNS.

Alte măsuri propuse de BNS sunt: trecerea HORECA, a locuințelor și a îngrășămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026; cheltuielile aferente creșterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public în mod transparent; acoperirea CASS pentru șomeri și beneficiarii de venit minim garantat de către instituțiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de șomaj înregistrează excedent anual; introducerea unor controale extinse țintite către zonele de mare evaziune fiscală și muncă la negru.

''Elaborarea procedurii de sistare a activității angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancțiune nu se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecția Muncii nu a elaborat această procedură'', atrag atenția sindicaliștii.

Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă și asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului este altă măsură a sindicatelor.

''Este nedrept ca un salariat să plătească impozit și contribuții la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim și restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuții sociale se plătesc doar pentru salariul minim'', explică aceștia.

Reducerea fiscalității pe muncă și reașezarea sarcinii fiscale între angajat și angajator trebuie să fie o prioritate, spun ei, și propun constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieței muncii, precum și efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadrați cu salariul minim.

Alte propuneri vizează: reglementarea muncii pe platforme și fiscalizarea corectă a acesteia; revizuirea sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenție sporită trebuind acordată celor care concesionează resurse, dar din diverse motive întârzie exploatarea lor; scăderea veniturilor exagerate, date fără criterii de performanță (la managerii regiilor autonome, consiliile de administrație, Curtea Constituțională, pensiile speciale etc.); controlul firmelor care nu depun bilanț (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse bilanțuri numai pentru 1,6 milioane).

Redimensionarea indemnizațiilor de zeci de mii de euro de persoană din consiliile de administrație (ex. Exim Bank), extinderea sarcinii de recuperare a deficitului bugetar și asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputați, judecători, magistrați, armată, poliție etc), dar și modificarea Legii achizițiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părți din contracte aferente activității de bază, evitându-se, astfel, situația actuală în care firme mari câștigă licitații de lucrări pe care le subcontractează către entități private ce lucrează la negru sunt măsuri care se află de asemenea pe lista depusă de BNS în CNT. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)