Pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană și există semnale că în cazul în care va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună, iar România va intra pe un nou drum, a declarat, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă organizată la Guvern.

'Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde (de lei - n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiții vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde și din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luați în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanța trenuleț. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă înghețarea salariilor și a pensiilor și a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanța Trenuleț pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundație, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiții, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod', a declarat Alexandru Nazare.

El a arătat că au fost introduse două noi elemente care țin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuției bugetului în Parlament de către premier și ministrul Finanțelor.

'În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuția bugetară a anului precedent. Și același lucru îl va face ministrul de Finanțe până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuția financiară, despre execuția bugetară și despre starea economiei. Și de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice și fără analiza aprofundată a execuției din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuției, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Și trebuie să schimbăm foaia în privința modului în care se face acest calcul', a explicat Alexandru Nazare.

De altfel, în cadrul conferinței, ministrul Finanțelor a prezentat o evoluție e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.

'Și o să încep cu evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creștere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile și serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Și, bineînțeles, evoluția numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, și poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăși 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînțeles că toate aceste creșteri care n-au putut fi susținute de evoluția veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situația de astăzi', a spus Alexandru Nazare.

El a menționat că România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv și trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieși din acest deficit excesiv.

'Este foarte important de înțeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniștri ai Finanțelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiție de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ștampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ștampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Și atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînțeles că și capacitatea noastră e limitată', a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a declarat că, prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene și de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiții și deschide drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care ar fi fost blocate dacă acest pachet n-ar fi fost adoptat.

'Când discuția va avea loc în Consiliul Miniștrilor de Finanțe, în ECOFIN, și depinzând de modul în care aprobăm pachetul și de discuția de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii și vor transmite, bineînțeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs, chiar și de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanțare cu datoria publică. Bineînțeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet', a subliniat șeful de la Finanțe.

În ceea ce privește compoziția pachetului, prin reașezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creșterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 și 3,5 miliarde de lei în 2026.

'Prin așezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obține 1,378 miliarde de lei în 2025 și peste 4 miliarde în 2026. (...) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an și la 4% pentru 2026, un impozit temporar, și acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 și aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creștem taxele de autorizare și toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creșterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât și pentru jucători. Jucătorilor care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține de la 3% la 10% și vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc despre care știm foarte bine cât de nocive sunt', a mai declarat Alexandru Nazare.

Ministerul Finanțelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% și a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%, creșterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende și un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar și plata contribuției sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depășește acest plafon. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)