România nu are nevoie de o austeritate de tip feudal, cu măriri de taxe pentru antreprenori și nicio reformă, iar viziunea Guvernului pentru rezolvarea crizei bugetare va genera, printre altele, o migrare a capitalului privat către piețe stabile și predictibile fiscal, consideră IMM România.

Potrivit confederației patronale, rezolvarea efectelor crizei bugetare prin creșterea impozitelor și taxelor, în primul rând, pentru mediul privat, fără existența măsurilor pentru reducerea drastică a cheltuielilor publice și reforma administrației va determina o restrângere a activității economice în general și, în special, în sectoarele HORECA, producție și servicii, și o diminuare a sumelor colectate la bugetul de stat, în timp ce cheltuielile publice rămân aceleași.

Totodată, măsurile vor duce la demotivarea mediului privat, antreprenori și angajați, având în vedere mutarea costurilor crizei bugetare în sarcina lor, deși nu ei au fost beneficiari ai resurselor publice.

Mărirea cotei de TVA la 21% va scădea competitivitatea produselor și serviciilor românești, în raport cu cele din țările terțe, în timp ce creșterea impozitului pe dividende la 16% va determina antreprenorii să evite acordarea dividendelor în perioada următoare, încasările prognozate din această sursă având șanse mari să fie mult diminuate, consideră confederația amintită.

Un alt efect negativ al actualului pachet de măsuri este scăderea consumului și implicit a veniturilor publice.

În aceste condiții, patronatul propune câteva soluții pentru depășirea crizei bugetare, prima dintre acestea fiind reducerea cheltuielilor de funcționare a statului.

Alte recomandări se referă la creșterea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și a concurenței neloiale în scopul măririi încasărilor bugetare, reducerea personalului din instituțiile publice raportat la gradul de colectare a resurselor financiare și procesul de digitalizare și închiderea companiilor de stat cu pierderi majore.

Reprezentanții IMM-urilor solicită realizarea unei analize de impact a măsurilor fiscale luate pentru acoperirea deficitului bugetar și reanalizarea impactului măsurilor de reformă fiscală la sfârșitul anului pentru evaluarea oportunității menținerii acestora.

Realizarea unui pact fiscal pe 10 ani pentru asigurarea predictibilității și stabilității mediului de afaceri reprezintă o altă propunere avansată de IMM România.

În perioada 2 - 3 iulie 2025, confederația patronală a realizat un sondaj privind percepția antreprenorilor asupra informațiilor apărute în spațiul public privind măsurile fiscale pentru rezolvarea crizei bugetare, la care au răspuns 2700 de antreprenori. 75% dintre aceștia nu susțin mărirea cotelor de TVA existente iar 60% au afirmat că vor crește prețul serviciilor și produselor din cauza creșterii cotelor de TVA.

În plus, un respondent din 3 se așteaptă la o scădere a volumului vânzărilor ca urmare a creșterii prețurilor carburanților, care va determina creșterea prețurilor produselor și serviciilor.

70% dintre antreprenori consideră că reforma tuturor companiilor de stat este esențială pentru reducerea pierderilor bugetare iar 2 din 3 declară că reforma fiscală trebuie să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare și a personalului din sectorul public.

Un procent de 56% dintre respondenți au declarat că se încadrează la categoria microîntreprinderi, 26,8% la întreprinderi mici și 14,1% întreprinderi mijlocii. 43% fac parte din domeniul serviciilor, 23% sunt din domeniul HORECA, iar 14,8% din comerț, precizează sursa citată.

Ministerul Finanțelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% și a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%, creșterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende și un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar și plata contribuției sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depășește acest plafon. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)