Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat, marți, cu salariații din ministerul de resort, în contextul protestelor generate pe fondul planului de măsuri de reducere a deficitului bugetar, și a dat asigurări că nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, ''așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media''.

Potrivit unui comunicat al MF, dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar.

Totodată, Alexandru Nazare le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare.

'Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc neliniște, alimentând însă în același timp zvonuri și semnale false de alarmă. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni. Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp', a declarat Nazare.

În 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din această sumă, 360,5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vătămătoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor.

'Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar și avem toleranță zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public că performanța este remunerată corect. Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin către angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebrală a administrației publice din România. Continuăm să analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate și predictibilitate financiară', a adăugat ministrul.

Angajații din Ministerul Finanțelor și ANAF au protestat, marți, în fața instituțiilor, nemulțumiți de măsurile luate de Guvern în privința personalului plătit din fonduri publice, și au amenințat cu greva generală.

Ordonanța de Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, care stabilește cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial.

Prevederile Ordonanței intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 și se aplică până la 31 decembrie 2026.

''În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 de lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legate în vigoare'', prevede Ordonanța de Urgență publicată în MO.

De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit, și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite conform Legii nr 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub opt ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite-vătămătoare, grele sau periculoase, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o perioadă cuprinsă între 3 și 5 zile lucrătoare. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)