România, cel mai ieftin stat din UE la alimente și băuturi nealcoolice în 2024 (statistică)
România înregistra cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi nealcoolice în anul 2024, urmată de Slovacia şi Polonia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2024 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa 'Alimente și băuturi nealcoolice' (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.
În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE).
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (69%), 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (79%) și 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa 'Băuturi alcoolice și tutun' (83%) și de către Croația pentru grupa 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (44%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (205%) și respectiv 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (187%).
De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa 'Recreere și cultură'(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (75%), 'Transport' (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' se află Luxemburg (123%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele 'Transport' (125%), 'Recreere și cultură' (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Programul European de Comparare (PEC) a fost inițiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internațional de Comparare (PIC) și are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) - nivel și structură. Anul 1999 marchează reforma PEC concretizată în obținerea de rezultate anuale pentru toate țările europene incluse în Program.
'Pentru a realiza comparații ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la același nivel de preț și reflectă doar diferențele de volum de mărfuri și servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia)', precizează INS.
Datele privind puterea de cumpărare în România în raport cu țările Uniunii Europene au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la finele lunii octombrie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la 31 octombrie 2026, de la 60,060 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, potrivit datelor publicate luni de banca centrală. În cursul lunii octombrie au fost înregistrate intrări de 4,385 miliarde de euro, reprezent&
Salariul minim și Legea salarizării unitare, pe agenda discuțiilor premier-sindicate
Reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național discută luni, la Palatul Victoria, cu premierul Luca Niculescu, prioritățile lucrătorilor și măsurile urgente pentru protejarea nivelului de trai, printre principalele subiecte aflate pe agenda discuțiilor fiind creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027 și
Codirlașu (CFA România): Economia ar putea scădea cu până la 1% în acest an; riscul de recesiune persistă și în 2027
Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă și în 2027, în condițiile în care perspectivele de creștere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% și 0,5%, a declarat luni președintele CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.
Gabriela Horga (senator): Reducerea cheltuielilor publice trebuie continuată pentru a nu mai pune presiune pe mediul de afaceri
Reducerea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii din sectorul public trebuie continuată în perioada următoare, pentru a evita noi presiuni fiscale asupra mediului de afaceri și pentru a recupera decalajele de competitivitate, a declarat luni președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Gabriela Horga, la un evenime
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu aproximativ 7% de Black Friday, în 2026 (studiu)
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu circa 7% cu ocazia ediției din acest an a 'Black Friday', iar peste o treime vizează achiziții mai scumpe, arată un studiu de specialitate, dat publicității luni. Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research pentru Payu România, bugetul mediu estimat pentru cumpărătu
Iuga (Alro): Industria are nevoie de finanțări pe termen lung pentru retehnologizare și producția proprie de energie
Industria românească are nevoie de finanțări bancare pe termen lung pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție, retehnologizare și investiții în producția proprie de energie, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea companiilor, a declarat luni Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în maximum cinci ani
România ar putea dezvolta capacități de producție în industria dronelor și a războiului electronic în maximum cinci ani, inclusiv prin reconversia unor platforme industriale existente, în condițiile în care reindustrializarea țării ar trebui să se bazeze pe tehnologii moderne și parteneriate internaționale, a declarat luni Vasile Iuga, m
Dănescu (ARB): Suntem într-o criză de creditare; măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile
România se confruntă cu o criză de creditare, în condițiile în care măsurile aplicate în relația cu creditorii sunt punitive și ostile, iar sistemul bancar suportă o povară fiscală ridicată, a declarat luni președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, la un eveniment de specialitate.
Jianu (IMM România): Bugetul pe 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare
Bugetul pentru anul 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare la Ministerul Economiei, iar Guvernul ar trebui să prezinte public proiecte strategice pentru România, finanțate de stat, bănci și mediul privat, a declarat luni președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui ca
Andrei (INS): România are nevoie de o statistică puternică, iar statistica de suport din partea autorităților
România are nevoie de o statistică puternică și, în egală măsură, statistica are nevoie de suport din partea Parlamentului și a Guvernului, pentru a aduce pe masă datele de care au nevoie, a transmis președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în deschiderea Bucharest Leaders' Summit: Empowering the Future.
Jianu (IMM România): Circa 3.550 de firme noi ar putea acoperi deficitul comercial al României
Aproximativ 3.550 de firme noi ar fi necesare pentru acoperirea integrală a deficitului comercial al României, în timp ce 950 de firme ar putea contribui la reducerea acestuia cu 25%, potrivit unei analize prezentate luni de președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Vestea bună e că 30 de m
Popa (BNR): Economia ar putea să revină la creștere în 2027, iar veniturile reale ale românilor să se majoreze
Economia României ar putea să înregistreze o creștere mai bună în 2027 decât în acest an, iar veniturile reale ale populației să revină pe un trend ascendent, în condițiile continuării consolidării fiscale și menținerii stabilității și predictibilității, a declarat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al B
Luca Niculescu: Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice
Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice și de parteneriate care să genereze proiecte concrete, iar expertiza trebuie să ajungă acolo unde poate face o diferență în viața oamenilor, a declarat, luni, prim-ministrul Luca Niculescu, într-un mesaj video transmis participanților la 'Bucharest Leaders' Summit: E
Popa (BNR): Refinanțarea datoriei publice trebuie să fie o prioritate zero; nu e de glumă
România trebuie să acorde o atenție sporită refinanțării datoriei publice, nu doar reducerii deficitului bugetar, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru acest an se ridică la aproximativ 278,5 miliarde de lei, a avertizat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), la c
Bucureștenii și ardelenii accesează cele mai mari credite ipotecare (analiză)
Bucureștenii și ardelenii plătesc, în medie, cele mai mari prețuri pentru o locuință și accesează cele mai mari credite ipotecare din România, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza a 25.336 de cereri de credit procesate la nivel național în perioada ianuarie-septembrie 2026. Astfel, valoarea medie a unei loc