România, cel mai ieftin stat din UE la alimente și băuturi nealcoolice în 2024 (statistică)
România înregistra cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi nealcoolice în anul 2024, urmată de Slovacia şi Polonia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2024 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa 'Alimente și băuturi nealcoolice' (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.
În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE).
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (69%), 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (79%) și 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa 'Băuturi alcoolice și tutun' (83%) și de către Croația pentru grupa 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (44%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (205%) și respectiv 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (187%).
De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa 'Recreere și cultură'(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (75%), 'Transport' (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' se află Luxemburg (123%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele 'Transport' (125%), 'Recreere și cultură' (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Programul European de Comparare (PEC) a fost inițiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internațional de Comparare (PIC) și are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) - nivel și structură. Anul 1999 marchează reforma PEC concretizată în obținerea de rezultate anuale pentru toate țările europene incluse în Program.
'Pentru a realiza comparații ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la același nivel de preț și reflectă doar diferențele de volum de mărfuri și servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia)', precizează INS.
Datele privind puterea de cumpărare în România în raport cu țările Uniunii Europene au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîrcălăbescu (OPIA): Organizația nu a fost chemată la discuții formale de autoritățile care se ocupă de programul SAFE
Organizația Patronală 'Industria de Apărare' (OPIA) și membrii săi nu au fost întrebați și nici nu au fost chemați la niciun fel de discuții formale de către autoritățile care se ocupă de programul SAFE, a declarat, marți, pentru AGERPRES, Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președintele organizației, directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA.
Constantin (ARICE): Printre industriile care produc deficit de balanță comercială sunt petrolul și medicamentele
România are un deficit de balanță comercială de 33 de miliarde euro, iar printre industriile care produc deficite se numără petrolul și medicamentele, a declarat, marți, Daniel Constantin, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), la o dezbatere de specialitate.
Nica (ANAF): Resursa umană este limitată, salarizarea noastră e proastă și foarte proastă; ANAF are un ritm înfiorător de plecări
Resursa umană a Agenției Naționale de Administrare Fiscală este limitată, salarizarea e proastă și foarte proastă, iar instituția se confruntă cu un ritm înfiorător de plecări, a declarat marți, șeful Fiscului, Adrian Nica. 'Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa e limitată, iar salarizarea noastră e proastă și foarte
Codirlașu (CFA România): Nu ar trebui crescute cheltuielile; dacă se creează spațiu fiscal să fie folosit pentru reduceri de taxe
Cheltuielile bugetare nu ar trebuie să crească, iar spațiul fiscal creat prin majorarea veniturilor ar trebui folosit pentru reducerea fiscalității, consideră Adrian Codirlașu, președintele CFA România. 'Economia este în schimbare pentru că a apărut acest conflict care va schimba perspectivele. Aș spune că le va schimba în două moduri. Vo
Consumul, afectat de scăderea puterii de cumpărare în acest an; salariile vor crește mai încet (raport)
Proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe un scenariu macroeconomic prudent, consumul fiind afectat de diminuarea puterii de cumpărare, în condițiile unei inflații ridicate în prima jumătate a anului, arată Ministerul Finanțelor, în
Ivan: În următorii 10 ani, România aproape își va tripla capacitățile de producție a energiei nucleare
Energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să acopere deficitul de energie curată, iar România are cele mai performante reactoare nucleare din lume în scoreboard-ul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și în următorii 10 ani aproape își va tripla capacitățile de producție, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Ministerul Finanțelor: Ponderea investițiilor publice crește la 8% din PIB în bugetul pe 2026
Volumul total al investițiilor publice se ridică la aproximativ 163,8 miliarde lei în bugetul pe anul 2026, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent, a anunțat marți Ministerul Finanțelor. 'Bugetul pentru 2026 pune investițiile în
România ar putea mobiliza 60 -70 miliarde euro în economie prin atragerea capitalului privat (ministru)
România ar putea mobiliza între 60 și 70 de miliarde de euro în economie, în următorul cadru financiar european, dacă fondurile UE vor fi utilizate pentru a atrage investiții private, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la o conferință de specialitate. Potrivit acestuia, schimbarea modelului
Corneliu Mureșan (SGG): Am prevăzut un pachet de sprijin de circa 200 de milioane de euro pentru industria de apărare
Un pachet de sprijin dedicat industriei de apărare, estimat la aproximativ 200 de milioane de euro, este pregătit pentru consolidarea capacităților industriale și dezvoltarea companiilor din sector, a precizat, marți, Corneliu Mureșan, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, la o dezbatere de specialitate. 'Guvernul are &ici
Credite bugetare și de angajament mai mici pentru Ministerul Transporturilor și Ministerul Muncii, în 2026 (proiect)
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au prevăzute, în proiectul de buget pentru 2026, credite bugetare, dar și de angajament, mai mici comparativ cu anul anterior. Astfel, conform
Autoritățile locale primesc 86,4 miliarde lei în 2026, în creștere cu 7,4 miliarde de lei față de 2025 (proiect)
Resursele alocate în 2026 pentru dezvoltarea comunităților locale depășesc 86,4 miliarde de lei, în creștere cu 7,4 miliarde de lei față de 2025, reprezentând cel mai ridicat nivel al finanțării acordate până în prezent autorităților publice locale, a anunțat Ministerul Finanțelor. Totodată, proiectul de buget pentru 2026 corectea
Bugetul asigurărilor pentru șomaj este construit cu un excedent de peste 604 milioane lei, în 2026 (proiect)
Veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj au fost estimate pentru anul acesta la 4,03 miliarde lei, iar cheltuielile la circa 3,43 miliarde lei, rezultând un excedent de 604,199 milioane de lei, potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor soci
Marinescu (BNR): O creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3%
O creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3% ceea ce ar anula complet estimările de inflație actuale, a declarat, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. 'Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volati
Pauliuc: Industria de apărare trebuie precizată în lege ca industrie strategică în lanțul decizional
Industria de apărare trebuie precizată în lege ca industrie strategică în lanțul decizional legat de securitatea națională, a declarat, marți, Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senat, la o dezbatere de specialitate. 'Avem astăzi pe masa Comisiei pentru Apărare o lege foarte important
Programul 'Masa Sănătoasă' va continua în 2026 pentru elevii din învățământul preuniversitar
Elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional prin programul 'Masa Sănătoasă', se arată în expunerea de motive care însoțește Proiectul de buget pentru 2026, publicat marți, de Ministerul Finanțelor. Programul se