Deficit bugetar de 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor (MF).
'Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.
Veniturile totale au însumat 256 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 13,6% (an/an), susținută de atât de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,7 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente și +0,2 pp la fonduri europene).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 25,71 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21,7% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,1%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 87,17 miliarde lei, în creștere cu 11,5% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele cinci luni ale anului trecut (9,0 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 6,9 miliarde lei în ianuarie-mai 2024). Totuși, în luna mai se remarcă o dinamică mai ridicată a încasărilor din contribuții, ca efect al plăților efectuate aferente Declarației Unice (D 212).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,50 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au înregistrat 48,99 miliarde lei, în creștere cu 2,3% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8,4%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (13,98 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 12,90 miliarde lei în ianuarie-mai 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri.
Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei, consemnând o creștere de 17,1% (an/an), susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (19,3%) și accizele pentru produsele energetice (+16,8%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 21,01 miliarde lei, în creștere cu 19,3%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,98 miliarde lei, în creștere cu 32,8% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 320,23 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 16,2% din PIB la 16,9% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 71,07 miliarde lei, în creștere cu 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 38,30 miliarde lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 4,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 6,86 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea au însumat 106,21 miliarde lei în creștere cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 'Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 5 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,70 miliarde lei', se arată în comunicatul MF.
Cheltuielile cu subvențiile au depășit 5,76 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (544,58 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 7,73 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Potrivit sursei citate, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 25,77 miliarde lei, în creștere cu 23,9% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 40,57 miliarde lei, cu 7,33% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 37,80 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la Bucuresti a închis pe roșu ședința de joi; scăderi de până la 1,49% pe indicii bursieri
Bursa de Valori București a închis în scădere pe aproape toți indicii ultima ședință de tranzacționare a săptămânii, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 108,86 milioane lei (21,17 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe
Chiriac (CONAF): Economia este mai mult decât un tabel cu indicatori, este respirația unei țări
Economia este mai mult decât un tabel cu indicatori, este respirația unei țări, iar atunci când această respirație devine greoaie, statul are datoria să nu mai complice drumul celor care produc, investesc și țin România în picioare, susține președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
Experți din domeniul securității cibernetice, din peste 40 de organizații, au participat la a 2-a ediție a exercițiului cibernetic 'Resilient Trident'
Experți din domeniul securității cibernetice din peste 40 de organizații publice și private au participat la a doua ediție a exercițiului cibernetic 'Resilient Trident', care s-a desfășurat la București, în perioada 27-28 aprilie. Conform unui comunicat al Directoratului Național de Securitatea cibernetică, exercițiul, organizat
Nazare: Cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cere ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât echilibrul bugetar să fie menținut pe tot parcursul anului 2026. 'Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcția de c
Negrescu: Deprecierea leului la nivel istoric reflectă ieșiri de capital și lipsa de încredere a investitorilor în contextul crizei politice
Deprecierea cursului de schimb al leului până la un nivel istoric este determinată de ieșiri semnificative de capital și de scăderea încrederii investitorilor în contextul crizei politice, iar în lipsa unui guvern stabil și a unor măsuri credibile de reformă, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, a declarat joi, pentru AGERPRE
Suciu (BNR): Am văzut astăzi o zi foarte agitată pe piața valutară; în perioada imediat următoare situația se va calma
Piața valutară a avut joi o zi foarte agitată, așa cum se întâmplă în perioadele de incertitudine, dar, pe baza datelor pe care le avem în acest moment, putem spune că în perioada imediat următoare piața se va calma, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu. 'Î
Codirlașu (CFA România): Ceea ce vedem acum este o volatilitate a activelor românești în contextul evoluției politice
Volatilitatea recentă a activelor românești este determinată de evoluțiile din plan politic, fenomen vizibil atât pe piața de capital și pe cea a titlurilor de stat, cât și pe cursul valutar, susține președintele CFA România, Adrian Codirlașu. 'Ceea ce vedem acum este o volatilitate ridicată a prețurilor activelor r
Buzoianu: Proiecte de peste 10 miliarde de lei, finanțate prin PNRR, se vor finaliza în 2026, cel târziu anul viitor
Șapte milioane de români vor fi deserviți de cele peste 2.232 de proiecte, în valoare de zece miliarde de lei, ce urmează să fie finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor, a declarat, joi, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dacă vă uitați pe harta care este deja
Pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85%, dacă se optează pentru rămânerea în activitate; proiectul vizează doar sectorul public (ministru)
Pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85% pentru pensionarii care vor dori să rămână în activitate, a anunțat, joi, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, care a subliniat, totodată, că proiectul de lege privind cumulul pensiilor speciale cu salariile vizează doar sectorul public.
Jakubowicz (AAFBR): Evoluția cursului EUR/RON trebuie citită prin prisma riscului politic intern
Evoluția recentă a cursului EUR/RON, care a atins noi maxime, trebuie citită în primul rând prin prisma riscului politic intern și a incertitudinilor legate de stabilitatea guvernamentală, pe fondul unor dezechilibre economice existente, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
Depreciere semnificativă a monedei naționale, joi; euro a înregistrat un nou maxim istoric: 5,1417 lei
Moneda națională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creștere cu 4,13 bani (0,8%) față de cotația precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3965
ANAF: Aproape 5 milioane de vizite pe platforma eLicitații în prima lună
Platforma de licitații online eLicitațiiANAF a înregistrat aproape 5 milioane de vizite în prima lună de la lansare, perioadă în care au fost publicate 1.300 de licitații și au fost tranzacționate primele bunuri de mare valoare, între care un apartament, un ceas elvețian și un teren agricol, potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Bulgarii, grecii și românii au fost europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială în 2025
Anul trecut, 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană (20,9% din populația blocului comunitar) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, o scădere cu 600.000 de persoane comparativ cu situația din 2024, când 93,3 milioane de persoane, sau 21% din populația UE, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate joi de Eur
Rompetrol Rafinare: Stocurile de carburanți sunt peste medie; producția de motorină este la nivel maxim
Rafinăria Petromidia Năvodari funcționează în prezent la capacitate optimă, stocurile de carburanți sunt peste medie, producția de motorină este la nivel maxim și nu există probleme de aprovizionare sau întârzieri în vânzările către clienți, informează Rompetrol Rafinare, printr-un comunicat. 'În prezent, rafinăria Petro
AMOFM București va organiza Bursa Locurilor de Muncă pe 12 mai, la Palatul Național al Copiilor
Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București va organiza, pe 12 mai, Bursa Locurilor de Muncă, în intervalul orar 8:00 - 13:00, informează instituția. Evenimentul va avea loc la Palatul Național al Copiilor din București. 'Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creșterea gradului de ocupar





